Deși mai toți locuiesc prin vile, liderii PDL și-au dat demisia în bloc. Se poate spune că au scăpat ieftin. Putea fi mult mai rau pentru ei. Imaginați-vă că în loc să fie aroganți, alde Berceanu, Elena și Roberta plesneau de atâta simpatie în fața populației. Ba mai mult: că nu-și aplicau o cotă așa mare la „investiții”, să strige lumea după ei „hoții”, că nu-și băgau primarii sau trepădușii politici prin pușcărie, ca să zică românul că numai ei fură și că ăialalți erau ușă de biserică..
Tristul amurg al „zeilor” Ciuhandu si Ostaficiuc
Au condus Timișul și Timișoara în ultimii ani. Așa cum au știut ei: discreționar, cu aroganță și trufie, fără să dea explicații nimănui. Cei din jurul lor le-au picurat la ureche zi de zi că sunt nemuritori. Iar ei au crezut. Li s-a spus că sunt un fel de semizei sau chiar zei ai politicii și administrației. Unul din ei chiar s-a autointitulat „brand politic”.
Schimb de „sfinti”: pleaca Gheorghe, vine Nicolae
Și cu o casă igrasioasă te obișnuiești. O părăsești, te bucuri dacă dai de ceva mai bun, dar peste ani te năpădesc amintirile despre cum ai copilărit în ea. Încărcați acum de energia campaniei electorale, probabil că o bună bucată de vreme ne vom aminti de Gheorghe Ciuhandu ca de primarul care a tolerat în ultimele sale două mandate o clică nocivă pentru bugetul și dezvoltarea Timișoarei.
Mari castigatori, mari perdanti
Fără nicio discuție, marele învingător al alegerilor locale din Timiș este liderul PSD, Titu Bojin. Dacă victoria lui nu este chiar surprinzătoare, scorul absolut detașat cu care l-a bătut pe Constantin Ostaficiuc reprezintă o mare surpriză. Și asta, în condițiile în care Bojin a jucat pe o singură carte, un eșec în alegeri însemnând pentru el o ieșirea din politică, „șacalii” din partid abia așteptând ca acesta să-și rupă capul.
Gata, pica „Clanul”?
Le-am rezolvat și pe astea. Alegerile locale. Ignoranții puteau trece prin această lună de campanie fără să știe ce se întâmplă. „Cunoscătorii” pot spune, în sfârșit, că a fost o campanie decentă, pe principii, dar nespus de plictisitoare, fiind limpede că programele nu le citește mai nimeni. A fost o conjunctură cum n-a mai fost în Timișoara de la dispariția dinozaurilor și cum nu va mai fi până la desființarea PSD.
Ce ne-ar face Marian Iancu daca n-am vota cu Robu?
Mai naiv ca alții în relația cu Marian Iancu, imediat după ce-am auzit că viitorul lui Poli trece prin urna de vot am aplecat urechile la sfatul patronului Politehnicii Timișoara. Așa am aflat că este imperios necesar să-l votez pe liberalul Nicolae Robu ca pe viitor să mai am pentru ce să merg pe stadionul „Dan Păltinișanu”. Nici că m-a mai interesat ce altceva promite candidatul USL, să-i dea Dumnezeu sănătate!
Tandemul Ciuhandu – Orza trage semnalul de alarma: „Se intorc mosierii!”
Cu mare, foarte mare responsabilitate pentru viitorul Timișoarei, viceprimarul-candidat Adrian Orza a făcut mari „dezvăluiri” vizavi de ceea ce-l împinge pe liberalul Nicolae Robu în lupta pentru Primăria Timișoara. Chiar așa, cum își permit unii să candideze la conducerea unei instituții care, în ultimii ani, era trecută în proprietatea „băieților deștepți” din interior! Dând dovadă…
Inima lui Robu – principala tema de campanie electorala
Campania electorală pentru Primăria Timișoara a intrat pe linie dreaptă, câteva zile despărțindu-ne de alegerile de pe 10 iunie, primele în formatul cu primul candidat umflă tot potul. Cum deja se poate vorbi la modul trecut, se poate spune că a fost o campanie electorală destul de inconsistentă, iar principala temă a ei a apărut abia pe parcurs.
De ce nu Ripensia
Valentin Velcea, antrenorul lui Poli Timișoara, a făcut, cu ceva timp în urmă, o gafă nesesizată de generația nouă de suporteri. Explica atunci acest „Mister” de pe banca alb-violetă de ce Rover Cârstea are un randament mult mai slab decât la echipa de unde a fost transferat. Cum ar veni, că golgeterul seriei a doua a ligii secunde ar fi părăsit o „echipă mică”, iar saltul la o „echipă mare” i-a dat jucătorului ceva bătăi de cap.
Am sa votez partidul care le va trage teapa lui Ghita, Dugu jr. si doamnei Maria
Desigur, aș vota la alegerile din toamnă partidul care-mi lasă impresia că știe și vrea să facă reforma în administrația de stat, în sistemul de pensii, în sănătate. Aș vota și pentru acela care-mi promite revenirea la monarhie. N-ar fi de lepădat nici o ofertă serioasă în direcția unor reforme fiscale care să învioreze mediul economic.
Falimentul administratiei Ciuhandu
Mare dreptate au avut făuritorii democrațiilor occidentale când au limitat accesul la anumite funcții la două mandate. Știau ei ce știau că permanetizarea la putere naște monștri și multă corupție. Și dacă nu corupție, măcar blazare și „miserupism”. Așa se întâmplă lucrurile și în Primăria Timișoara condusă de patru mandate de Gheorghe Ciuhandu.
Ultima magarie
În mai toate sondajele de opinie care tratează mulțumirile și dezamăgirile timișoreanului față de administrația Ciuhandu, subiectul modernizării parcurilor apare indiscutabil la capitolul plusuri. Dacă nu luăm în calcul raportul calitate preț și admitem că trebuie să le pice și lor câte ceva dacă vrem să ne facă și nouă vreo bucurie, păi atunci hai să recunoaștem că parcurile din Timișoara arată mai dichisite în ultimii ani, „perla coroanei” urmând să fie oferită festiv publicului chiar de către candidatul Adrian Orza, înainte de alegeri, sub numele de Parcul Copiilor.
PSD reinstaureaza politia politica
Chiar dacă termenul de „poliție politică” are cu totul și cu totul alte conotații, a numi în funcție un șef de inspectorat de poliție, doar pe criterii politice, așa cum face PSD Timiș, ajungi cu gândul tot la „poliția politică”.
Am ratat definitiv „trenul” POSDRU?
Aşa cum spuneam în articolul de săptămâna trecută, pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul perioadei de programare 2007-2013, ne creşte interesul în cheltuirea banilor europeni nerambursabili, dar, din păcate, ori aceştia nu prea mai sunt ori, şi mai rău, nu ni se mai dau, din diverse motive. Ba mai mult, se pare că această problemă nu preocupă şi pe şefii din fruntea ministerelor sau a instituţiilor responsabile de managementul acestor fonduri.
Democratia capului in gura
Dacă de la PSD și PD-L, frați de sânge întru FSN, nu te puteai aștepta să aibă dureri de burtă în momente în care democrația este ușor (sau mai tare) violată, de la PNL mai aveai ceva speranțe. Fie și pentru faptul că a rămas singurul partid de pe scena politică românească cu un exercițiu democratic mai vechi de un secol, chiar un secol și jumătate.
USL, acest Tolea Ciumac al democratiei romanesti
Jeleam recent pe umărul democrației după ce premierul Victor Ponta făcea tot ce este uman posibil și legislativ probabil ca scorul electoral al USL să nu fie de numai 60%, ci să salte el cu poftă de viață cam pe la 80% din totalul parlamentarilor emanați din alegerile generale ce vor avea loc în toamnă. Nu s-ar mai sătura omul ăsta de procente!
Finantare elvetiana pentru ONG-uri romanesti
Pe măsură ce ne apropiem de finalul perioadei de programare 2007-2013, creşte şi interesul vizavi de gradul de absorbţie al fondurilor nerambursabile, dar, din păcate, se resimte scăderea numărului de apeluri de proiecte noi lansate. Motivele sunt diverse. Cert este că suntem codaşi prin excelenţă la capitolul de atragere de fonduri europene. Şi ne-am „trezit” destul de târziu, pentru că nu prea mai avem ce face. Noroc că mai sunt şi alţii, în afară de UE, care ne întind o mână de ajutor.
Adrian Orza, primarul noptii
Mare bucurie mare, zilele trecute, prin primărie, sediul PNȚCD, atârnători de bugetul municipalității, cojocari, ciupi, junii, chișculiți, Cruzeiros, Drufec, Rosign etc. Bucurie la care s-a prins, după ora 10 sau 11, când a ajuns la lucru, și viceprimarul Adrian Orza. Noaptea, hora veseliei a continuat prin cluburile din oraș.
Destoinicii candidati si mesajele lor erectorale
Mare fâs și campania asta. Nu tu o bătaie între echipele de lipitori de afișe, ca pe vremuri, nu tu diversiuni cu mesaje de-ale lui Ovidiu Ciuhandu băgate în gura lui Gheorghe, nu tu un scuipat… Nici măcar banalele supărări pentru locurile de pe panourile de afișaj, să simțim că trăim o campanie electorală tumultoasă. În locul sării și piperului ce avem?
Nea Jean nemuritorul
În timp ce șefi și șefuleți din primărie se gândeau la zile grele, astfel că, încet-încet, își fac bagajele, unii cu gândul la pensionare, alții să-și facă un CV mai aspectuos, secretarul Ioan Cojocari se distra copios. Cel puțin în aparență, fiindcă s-ar putea să nu fi fost chiar râsul său. Că altfel nu se milogea pe lângă primarul Ciuhandu să nu renunțe la candidatură. Și totuși, ca să demonstreze că n-are nicio problemă, s-a dus la plajă în Cipru, de unde trimitea bezele la toată lumea.
