Zilieri cu acte în regulă, asta vrea actualul guvern, iar deputaţii au votat, cu 158 de voturi „pentru” şi 128 „împotrivă”, legea care reglementează această activitate, spre nemulţumirea sindicalistilor şi a opoziţiei.
În timp ce ministrul Ioan Botiş consideră că noul cod al muncii şi Legea zilierilor vor scoate din zona muncii la negru aproximativ 200.000 de joburi, sindicaliştii sunt de părere că aceia cei care au gândit noile prevederi legale nu cunosc realitatea. Cum numai statul are de câştigat, prin impozitarea cu 16% a câştigurilor brute ale zilierilor, nici angajatorul şi nici muncitorul nu sunt interesaţi să declare ofical raportul de muncă. „Nu cred că legea asta va avea finalitate, pentru că nu este nici în interesul angajatorului şi nici al zilierului care va pierde 16 procente din banii munciţi. E ca şi în cazul contractului pe perioada determinată, care îi permite angajatorului să dea afară salariatul când are chef, nu cred că astfel de prevederi reduc munca la negru. Este o lege pe care a cerut-o UE, dar ca, de fiecare dată, când e vorba de legislaţia românească, are mari scăpări. Atâta timp cât controlale pe care le fac inspectoratele de muncă sunt politizate şi inspectorii şefi, numiţi politic, au sarcina să verifice firmele în funcţie de culoarea politică, nu vom avea controale corecte. Zilierii sunt mai mult prin agricultură şi nu cred că va exploda numărul contractelor în acest sector”, consideră Ştefan Gogoşianu, preşedintele „Cartel Alfa” Timiş.
Legea prevede că zilierii trebuie plătiţi cu minimum doi lei şi maximum zece lei pe oră, iar perioada unui angajat sezonier nu poate depăşi 90 de zile. Durata zilnică a activităţii nu poate depăşi 12 ore, iar în cazul minorilor, şase ore. Plata zilierului se face obligatoriu pentru cel puţin opt ore, chiar şi în cazul în care părţile convin asupra unui număr mai mic de ore lucrate într-o zi. Legea nu prevede asigurări pentru zilieri şi nici echipamente de protecţie.
Comentarii prin facebook