Destinul lu’ Palmolivu si-al Mercedesai

Foarte frumoase şi educative activităţile organizaţiilor neguvernamentale pentru promovarea culturii rromilor. Atât de fericit şi împlinit sunt să văd cum un leagăn de cultură indo-europeană nu se prăpădeşte în ignoranţa unei societăţi consumiste şi mai degrabă atentă la ziua de mâine, nu la frumoasele rochii colorate, la dansurile ţigăneşti şi la meşteşugurile atât de vii şi astăzi ale unor comunităţi zisă rrome. Poate or exista, dar nu ştiu eu să fie prezente pe piaţă ONG-uri care să ajute pe unii ţigani să nu mai fie agresivi, să nu mai fie hoţi, să nu înnebunească vecinii cu tacticile lor de evacuare din imobile, să producă legal bani şi câte altele. Toate astea sunt lăsate pe seama regimului penitenciar şi a şcolilor care, acestea din urmă, deşi oferă din ce în ce mai multe facilităţi sub forma unor discriminări pozitive, nu devin deloc atractive familiilor de ţigani. Nu vor şi cu asta basta. „Ce poţi să le faci?”, se întreabă apăsat românul onest. Nici măcar Constituţia României nu poate fi modificată în sensul eliminării prezumării licite a averilor unor vârfuri ale comunităţilor de ţigani, neobligaţi astfel să justifice purcoiul de bani din care au ridicat acele case de neam prost din plin centrul Timişoarei şi al Strehaiei, dar liberi să-şi bată joc de prefect, autorităţi, oameni de ordine şi populaţia oripilată de manifestările lor aproape barbare. Ţiganul certat cu legea are pretenţia ca pentru el mass-media să renunţe la dreptul de a filma pe spaţiul public, căci altfel îl umple de scuipaţi şi ocări, ştiind foarte bine că poliţia mascată sau cu chipiul pe ceafă n-are ce să-i facă în vecii vecilor, amin! Presa britanică a fost scandalizată recent de păţania unei femei care, reîntoarsă din concediu şi-a găsit casa ocupată de o familie de ţigani români. Aşezaţi frumos la masă, cu piranda îmbrăcată în hainele gazdei, consumând cam tot ce se poate consuma, de la alimentele din frigider şi până la nervii vecinilor. Pe care i-a asigurat tacticos că proprietara a murit, iar ei au închiriat de la urmaşii acesteia. Ţiganii prezenţi în astfel de scene ştiu că mai toate sistemele democratice nu au găsit încă soluţii pentru nesimţirea lor, cu atât mai mult cu cât ţările de adopţie de abia apucă să se scape de ei, nu să-şi umple puşcăriile cu balastul altora. Sunt pesimişti care prezic că ponderea ţiganilor în populaţia României va creşte până în 2050 la 40% din cetăţenii României. Vestea bună e că, dacă îşi fac partid politic, nu ar apuca să guverneze România în prima jumătate de secol XXI. Vestea proastă e că pentru prima dată Opoziţia ar fura mai mult decât cei aflaţi la putere.