Timişenii se vor încălzi, la sfârşitul acestui deceniu, la soare sau cu ape termale. Cel puţin aceasta este ideea Agenţiei de Dezvoltare Economică Timiş (ADETIM). Consiliul Judeţean s-a angajat să asigure terenurile necesare, primele hectare fiind deja alocate.
Potrivit specialiştilor de la ADETIM, radiaţia solară în Timiş este de 1.275 de kilowaţi-oră pe an, respectiv jumătate din consumul de energie calculat în 2006 pe cap de locuitor. Astfel, producţia de energie solară dintr-o gospodărie ar putea să acopere peste 50% din consum. Primul parc cu instalaţii de captare a energiei solare va fi amenajat în apropierea Timişoarei. Consiliul Judeţean Timiş a alocat, în acest scop, 45 de hectare de teren, pe raza comunei Covaci. Este vorba, de fapt, despre o asociere cu Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice, Transelectrica SA, pentru „realizarea unui proiect comun de producere a energiei electrice prin conversia energiei solare în energie electrică”. Transelectrica va concepe în perioada următoare un studiu de oportunitate al investiţiei. „Proiectul de investiţie se va realiza printr-un parteneriat public-privat promovat în comun în conformitate cu prevederile legii, precum şi prin orice alte acţiuni de accesare de fonduri nerambursabile considerate necesare. Acesta urmează să se finalizeze în mai multe etape, fiecare etapă nu va depăşi un modul de 10MW, cerinţă impusă de racordarea la reţeaua de medie tensiune”, a explicat Jana Lavrits, purtător de cuvânt al CJ Timiş.
Autorităţile judeţene au, de asemenea, în vizor alte tipuri de energie alternativă. Energia termală şi geotermală este principala bogăţie a judeţului nostru, conform unui studiu efectuat pentru ADETIM de o firmă germană. Peste 50% din spaţiul timişean are un potenţial geotermal de 100 de grade Celsius, specialiştii susţinând că, în unele zone, de la Jimbolia la Giera şi de la Sânnicolau Mare la Saravale, acesta ajunge la 130-150 de grade. Nici apele uzate nu au scăpat de evaluare. Numai din apa care ajunge în reţeaua de canalizare a judeţului s-ar putea produce anual circa 60.000 de megawaţi. De asemenea, deşeurile colectate din curăţenia stradală au un potenţial de peste 5.000 de megawaţi pe an, au mai arătat specialiştii germani.
Primăria din Criciova a început deja demersurile pentru a amplasa pe dealurile comunei panouri fotovoltaice. Primarul Petru Rosoca vrea ca, până anul viitor, oamenii să fie racordaţi la noua sursă energetică, fără a mai cheltui bani pentru plata curentului. Panourile fotovoltaice vor fi instalate pe o supafaţă de 2,5 hectare pe dealul ce mărgineşte localitatea. Uniunea Europeană va suporta 98% din valoarea investiţiei, care se ridică la peste cinci milioane de euro.
Comentarii prin facebook