Edilii timișoreni au bătut cu pumnul în masă: fac ordine în cimitire. S-au prins, după un deceniu, că acestea au devenit adevărate “rezervaţii” de mausolee ţigăneşti. Prin urmare, unele capele vor fi demolate, iar o concesiune pentru un viitor „castel” va fi reziliată. Romii sunt însă pregătiţi să facă faţă situaţiei.
Dacă în anii trecuți obişnuiau să-şi construiască replici mai mici ale palatelor de pe lângă parcul Rozelor sau Aleea CFR, ţiganii au ajuns să aibă propria alee în cimitirul din Calea Buziaşului. Capelele depășesc cu mult înălțimea maximă admisă, adică 1,80 metri. Au geamuri termopan, turnulețe și chiar covorașe la intrare. Cum nu mai pot construi „taj mahaluri” în miniatură, romii au pus apoi ochii pe capelele istorice. În acelaşi cimitir, familia Cârpaci deținea deja două “vile pentru veșnicie”, din care una în formă de palat neogotic, cu verandă, din sticlă şi tablă, plus gard de fier forjat. Nu le-au ajuns însă, așa că au cumpărat o capelă gotică. Acum, cei care trec prin cimitir și sunt impresionați, la prima vedere, de silueta fină a construcției au parte de de șocul vieții lor, dacă se apropie. Pe faţadă sunt lipite pozele ţiganilor răposaţi: Trifu şi Surică Cârpaci, Trifu Gheorghe Toma, Tanţa Bociu. Bărbații-Cârpaci împart aceeași plăcuță ceramică, într-o alăturare suprarealistă. Ca să fie siguri că îşi conservă bine rudele trecute la cele veșnice, proprietarii au ferecat poarta cu lanţ de oţel şi lacăt auriu.
Municipalitatea se luptă acum cu cele peste zece capele de pe „aleea țigănească” din cimitir, una mai răsărită decât alta. Peisajul e amețitor: numai replici de valoare, după o moschee placată cu marmură albă, după un templu grecesc sau Sfânta Sofia. Plus mixuri ameţitoare între castele renascentiste şi case brâncoveneşti, cu vârtejuri de coloane şi brizbrizuri sub acoperişurile din tablă de zinc vopsită.
Fenomenul, spun arhitecţii, a început în paralel cu edificarea primelor palate ţigăneşti, în urmă cu 15 ani. Acum, niciun cimitir din oraş nu a scăpat de oribilele capele. „Au edificat capelele la aceste dimensiuni din acelaşi motiv pentru care şi-au făcut palate, care ţine de obsesia lor de a-şi înfrânge frustrarea”, explică doctorul în arhitectură Radu Radoslav, vicepreşedintele Comisiei de Disciplină a Registrului Urbaniştilor.
[nggallery id=801]
Comentarii prin facebook