Gata cu internările pe perioade lungi! Specialiștii Școlii Naţionale de Sănătate Publică au stabilit intervalele optime în care pacienții români pot sta internați. Orice depășire nejustificată va fi plătită din buzunarul bolnavului. Spitalizarea nu poate depăși, de exemplu, trei zile la hemodializă sau zece zile la pneumologie.
Proiectul de lege privind reducerea duratei de spitalizare a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii în luna martie a acestui an. Acum, un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS stabilește durata optimă a spitalizării.
Durata optimă de spitalizare pe secţii este calculată de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, la nivelul duratei medii de spitalizare realizată în anul 2011 şi este valabilă pentru toate categoriile de spitale. Altfel spus, s-au făcut mediile aritmetice ale duratelor individuale de spitalizare pentru fiecare caz externat
S-a luat această decizie după ce, conform unor studii ale Şcolii Naţionale de Management Sanitar, dar și unui raport al Băncii Mondiale, s-a ajuns la concluzia că românii preferă să stea internați pe perioade mari de timp, deși afecțiunile de care suferă nu justifică acest lucru. În strategia de raţionalizare a spitalelor din 2011 se arată că 40% din internările din dintr-un an ar putea fi tratate în ambulatoriu. Peste 80% din numărul total al internărilor anuale se fac sub formă de urgenţă.
Conform noilor norme, la secţiile hemodializă şi sterilitate-infertilitate, durata optimă de internare este de trei zile. Patru zile poate sta internat un pacient la ORL copii, oftalmologie, obstetrică, obstetrică-ginecologie, ginecologie, anestezie şi terapie intensivă (ATI), toxicologie.
Cinci zile de spitalizare sunt de ajuns pentru bolnavii de la chirurgie maxilo-facială, gineco-oncologie, chirurgie şi ortopedie pediatrică, chirurgie artroscopică, pediatrie, oncologie medicală și neonatologie.
Durata de spitalizare ajunge la șase zile în secțiile chirurgie laparoscopică, chirurgie pediatrică, chirurgie plastică şi reparatorie, ortopedie şi traumatologie, ORL adulţi, alergologie, terapie intensivă coronarieni. Ea crește la șapte zile în secțiile boli infecţioase, HIV-SIDA, cardiologie, dermatovenerologie, medicină generală, nefrologie, oncopediatrie, chirurgie generală, neurochirurgie și urologie.
Cele mai lungi perioade de internare, nouă și zece zile, sunt permise în secţiile dializă peritoneală, chirurgie cardiovasculară, chirurgie cardiac și transplant medular copii, respectiv transplant renal și medular adulţi, chirurgie toracică, pneumologie și boli profesionale.
Comentarii prin facebook