Revoluţionarul Teodor Mărieş s-a ținut de cuvânt. De la 1 decembrie, pe www.dosarelerevolutiei.ro pot fi citite cele peste 50.000 de pagini ale dosarului Revoluţiei de la Timişoara. Fiecare a fost atent scanată și publicată, pentru ca oricine dorește să studieze istoria recentă s-o poate face de la numai un click distanță.
Teodor Mărieș, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie” și candidat ARD la un fotoliu de senator pe Colegiul 1 Timișoara, a stocat cei 800 de gigabiţi cu dosarul revoluției de la Timișoara pe un hard-disk. Iniţia, a vrut să ofere informațiile Primăriei Timişoara, pentru a apărea integral chiar pe site-ul municipalităţii. A fost refuzat însă.
„Am promis că, până pe 1 decembrie, Dosarul Revoluţiei de la Timişoara să poată fi accesat de toţi timişorenii. Mă bucur că am reuşit, după o muncă titanică, să avem tot acest dosar. Multe pagini erau în stare avansată de degradare şi informaţii vitale riscau să se piardă. Am publicat acest dosar pe Internet şi îl vom pune şi la dispoziţia Memorialului Revoluţiei. Iniţial am vrut să colaborăm cu Primăria Timişoara, dar nu am găsit înţelegere”, spune Mărieș. Întregul dosar al Revoluţiei Române, pentru desecretizarea căruia acesta a făcut greva foamei, conţine peste un million de pagini.
Dosarele Revoluţiei de la Timişoara pot fi accesate pe site-ul www.dosarelerevolutiei.ro. Într-un prim dosar, al „Lotului celor 24”, au fost trimişi în judecată reprezentanţii fostului partid communist, în frunte cu Ion Coman, membru al C.P.Ex., alături de primul secretar de judeţ Radu Bălan şi secretarii Comitetului Central, Ilie Matei şi Cornel Pacoste.
În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată generalul de securitate Emil Matei şi alţi ofiţeri de miliţie şi securitate, inculpaţi pentru deschiderea focului, soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, inclusiv pentru sustragerea şi incinerarea cadavrelor celor ucişi. Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Constantin Nuţă, Velicu Mihale şi colonelul Petre Moraru, deoarece primii doi au murit într-un accident de elicopter, iar ultimul s-a sinucis într-o celulă.
Procesul a început în martie 1990 şi s-a desfăşurat la Casa Tineretului din Timişoara, până în noiembrie acelaşi an, când s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, inclusiv pentru inculparea altor persoane din Ministerul Apărării. Hotărârea de restituire a fost respinsă, iar judecata a continuat la Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie în perioada aprilie – decembrie 1991.
Prin schimbarea încadrării juridice în omor deosebit de grav au fost condamnaţi la pedepse de peste 15 ani de închisoare Ion Coman, Radu Bălan, Cornel Pacoste şi ofiţerii de securitate şi miliţie Ioan Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Ioan Corpodeanu şi Iosif Veverca. Sentinţa a rămas definitivă abia în iunie 1997.
„Ca fost procuror militar şi participant la procesele privind Revoluţia din Timişoara apreciez demersurile făcute pentru aducerea la cunoştinţa publicului a acestor documente privind istoria recentă a României”, spune generalul de brigadă magistrat (rez.) Romeo Bălan.
Comentarii prin facebook