In cateva saptamani, aeroportul din Timisoara intra in administrarea CJT

Asta cu profitul AIT e o mare minciuna. Cica de 9 ani AIT are un profit constant de 10-20 la suta. Iata adevarul din contabilitatea AIT: 2002-2004 = 0 lei vechi, 2005=294 mii lei, 2006=152 mii lei, 2007=2.417 mii lei, 2008=4.874 mii lei, 2009=3.508 mii lei, 2010=12.526 mii ron, 2011=8.722 mii ron. Va rog sa faceti diferenta intre lei si ron si sa aveti in vedere ca in perioada 2010-2011, cand profitul a explodat, la conducerea AIT a fost pedelistul Samartinean, nu Idolu, care si acum gestioneaza „profitul”!!
Despre prejudiciile create AIT nu mai vorbim ca nu e cazul aici si acum.

la cate am vazut in ultimele zile pe antena 3 dar si in presa nationala, acest idolu este un corupt care nu mai merita sa fie in libertate. Nu stiu cum naiba il mai tin astia ca director, iar pe deasupra mai are si tupeu sa vorbeasca despre aviatie, cand el nu are absolut nici o treaba cu domeniul asta.

12.526 mii=12.526.000:4=3.131.500 EURO!?!domnule de la Curtea de Conturi!!!in anul 2010,era cioraparul-chilotar,care a dat dividente din profitul de 3.131.500 de euro la angajatii A.I.T.,dar surpriza,un an mai tarziu,in 2011 le-a tras banii inapoi,cica Curtea de Conturi n-a fost de acord!?! iar in anul de glorie 2011 scade profitul cu 31%!?!,cu milioanele de pasageri,cu miile de tone de marfa,cu sutele de aterizari,declarate de samartinean,caragui!?!

Am condus Aeroportul Timisoara timp de 2 ani si jumatate, intre ianuarie 2010 si iunie 2012. Va pun la dipozitie si niste grafice elocvente daca doriti (sunt atasate acestui material în galeria foto – n.r.). In aceasta perioada traficul de pasageri a crescut de la 889 de mii in 2009 la 1,2 milioane la finalul anului 2011. Veniturile aeroportului au crescut de la 44,4 milioane de lei in 2009 la 49,8 milioane de lei la finele anul 2011. In privinta cheltuielilor, pot sa va spun ca imediat dupa ce am ajuns director acolo le-am scazut de la 39 de milioane in 2009 la 33 de milioane in 2010.

Cifra de afaceri a crescut constant, de la 41 de milioane in 2009 la 42.8 milioane de lei in 2011. Profitul aeroportului in perioada in care eu l-am condus s-a triplat de la 5 milioane de lei in 2009 la 15 milioane in 2010. Deci se poate ca si o companie de stat sa obtina profit daca este condusa cum trebuie. Eu aveam de indeplinit niste criterii de performanta pe care daca nu le atingeam nu imi luam salariul. Asa era facut contractul de management. De exemplu, aveam un criteriu care se refera la productivitatea muncii. Mai pe intelesul tuturor, raportul dintre numarul de pasageri deserviti si personalului angajat. Acesta s-a imbunatatit constant de la 4263 in 2009 pana la 4842 la sfarsitul anului 2011.

Alte cifre care atesta calitatea actului managerial sunt: cresterea indicatorului lichiditatilor curente si imediate, imbunatatirea vitezei de rotatie a debitelor-clienti, a creditelor furnizori a activelor imobilizate si a activelor totale. Toate acestea sunt date publice si pot fi dovedite cu acte contabile. Investitiile facute in acea perioada se vad si le stie toata lumea… S-a inaugurat terminalul de sosiri interne non-Schengen, am implementat sistemul electronic de supraveghere perimetrala si un sistem de alimentare a perimetrului de securitate.

Toate acestea au culminat cu obtinerea statutului de aeroport international si raportul pozitiv intocmit de delegatia Schengen. Legat de raportul Schengen vreau sa subliniez un lucru. Zilele trecute citeam un flyer al USL prin care acestia promiteau ca vor face un aeroport international la Timisoara la standardele Schengen. Pai acest aeroport exista! Si e la standarde Schengen din momentul in care eram eu director acolo. Chiar m-a amuzat copios acea promisiune USL.

Directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară

În concluzie, conducerea Aeroportului, în frunte cu directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară. La evaluarea sistemului de control intern/managerial s-au constatat următoarele: nu a fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor; nu au fost elaborate/actualizate şi aprobate programele de dezvoltare a sistemelor de control intern/managerial care trebuie să cuprindă obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele precum şi alte componente ale măsurilor respective. Neevidenţierea în mod distinct în program a acţiunilor de perfecţionare profesională atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie; nerespectarea prevederilor legale referitoare la supervizarea misiunilor de audit public intern, nu s-a elaborat un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern, astfel încât să asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic să fie respectate de auditorii interni; nerespectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 referitoare la modul de desfăşurare a misiunilor de audit (nu s-au întocmit: un proiect de raport de audit, o minută a reuniunii de conciliere); au fost elaborate normele metodologice proprii privind activitatea de audit public intern în cadrul entităţii, dar nu au fost avizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Curtea de Conturi cere stabilirea persoanelor răspunzătoare pentru efectuarea unor cheltuieli fără documente justificative

Curtea de Conturi recomandă organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile în conformitate cu prevederile legale în vigoare; stabilirea, facturarea şi încasarea veniturilor din diferenţele de chirii provenite din subevaluarea suprafeţelor închiriate şi/sau tarifelor; luarea măsurilor de actualizare a programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial; stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia; stabilirea persoanelor răspunzătoare pentru efectuarea unor cheltuieli fără documente justificative care să ateste că acestea au fost efectuate în interesul societăţii, stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia. Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Raportul de control, Curtea de Conturi a emis o decizie prin care au fost dispuse 19 măsuri pe care Societatea Națională „Aeroportul Traian Vuia” Timișoara trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, precum şi pentru intrarea în legalitate.

Directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară

În concluzie, conducerea Aeroportului, în frunte cu directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară. La evaluarea sistemului de control intern/managerial s-au constatat următoarele: nu a fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor; nu au fost elaborate/actualizate şi aprobate programele de dezvoltare a sistemelor de control intern/managerial care trebuie să cuprindă obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele precum şi alte componente ale măsurilor respective. Neevidenţierea în mod distinct în program a acţiunilor de perfecţionare profesională atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie; nerespectarea prevederilor legale referitoare la supervizarea misiunilor de audit public intern, nu s-a elaborat un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern, astfel încât să asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic să fie respectate de auditorii interni; nerespectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 referitoare la modul de desfăşurare a misiunilor de audit (nu s-au întocmit: un proiect de raport de audit, o minută a reuniunii de conciliere); au fost elaborate normele metodologice proprii privind activitatea de audit public intern în cadrul entităţii, dar nu au fost avizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

din pacate pentru postacii de mai sus care il IDOLatrizeaza pe acest puscariabil incompetent betivan manipulator si cacat la cur in perioada asta, tin sa ii anunt ca nemaifiind in calitatea de director al AIT, este tardiv sa ii mai ia apararea acestui individ. Presimt ca in CURind va fi sef de celula in cadrul unui aeroport unde aterizeaza numai idioti ca si el.

Aeroportul Timişoara plăteşte pagube de 10,5 milioane de euro

Conducerea aeroportului timişorean, anchetată de Comisia Europeană pentru că ar fi acordat ajutoare de stat pentru Wizz Air, a mai primit o lovitură în instanţă: trebuie să plătească daune către Carpatair. Pe lângă asta, aeroportul nu a reuşit să recupereze o datorie de 6,5 milioane de euro de la Wizz Air.

Fără licitație, compania aeriană Wizz Air și Aeroportul Timișoara au semnat un contract de marketing care i-a afectat pe ceilalți operatori
Directorul Aeropotului, Daniel Idolu, nu a avut aprobarea AGA pentru a semna contractul cu Wizz Air

Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT) trebuie să plătească 10,5 milioane de euro drept daune provocate companiei aeriene Carpatair. Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat vineri într-un dosar care are ca obiect tarifele practicate de AIT în 2010. Conducerea Aeroportului a favorizat, prin acordarea de discount-uri, companiile aeriene care operau cu aeronave de peste 70 de tone, în speţă operatorul Wizz Air.

Operarea cu aceste aeronave era încurajată de conducerea Aeroportului Timişoara prin discounturi de până la 85% din totalul costurilor, deşi raportul IPTANA recomanda încă din 2006 restricţionarea accesului acestor avioane pe Aeroport, din cauza nivelului ridicat de deteriorare a pistei, ce ar putea pune în pericol siguranţa pasagerilor.

Discount-uri cu „dedicaţie”

În 2008, Aeroportul „Traian Vuia” acorda discounturi rezonabile de până la 30% pentru operatori care aveau un trafic de peste 500.000 de călători anual, un plan greu de atins chiar şi pentru Wizz Air. Ca urmare, pentru a satisface cerinţele operatorului maghiar, conducerea Aeroportului, prin persoana directorului Daniel Idolu, fără să aibă aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului General al Acţionarilor, a semnat în 2008 un contract de marketing cu Wizz Air, prin care compania aeriană era scutită de 85% din plata taxelor de aeroport. Scandalul iscat în urma sesizărilor Comisiei Europene în jurul acestui contract de marketing, despre care instanţa a spus că e un ajutor de stat evident şi a favorizat discriminatoriu un operator, i-a determinat pe cei de la Timişoara să caute alte soluţii. Astfel, în 2010 au fost introduse discounturi pentru aeronavele de peste 70 de tone, cu „dedicaţie” pentru Wizz Air.

Din 2008, la Aeroportul Internaţional Timişoara sunt numai scandaluri. Numeroase rapoarte, decizii judecătoreşte şi o anchetă a Comisie Europene conturează tabloul a numeroase nereguli făcute de conducerea Aeroportului.

Judecătorii: „E ajutor de stat”

Prin aceste discount-uri, preţul biletelor a scăzut cu un procent de aproximativ 25% şi aproape a nimicit concurenţa. Întrebaţi de ce nu au acordat scutiri de taxă şi pentru ceilalţi operatori ca în cazul Wizz Air, reprezentanții conducerii AIT au răspuns, pentru „Evenimentul zilei”, că „toate companiile au beneficiat de facilităţi şi servicii care să le permită dezvoltarea traficului. Aeroportul Timişoara nu a acordat scutiri tarifare companiilor aeriene ce au operat şi operează pe acest Aeroport. Politica tarifară a Aeroportului se bazează pe o gamă transparentă de tarife şi reduceri (discount-uri) publicate în mod transparent în AIP (Aeronautical Information Publication)”.

Ministerul tace

Deşi au promis că vor da un răspuns ieri, reprezentanţii Ministerului Transporturilor nu au mai prezentat nicio reacţie cu privire la situaţia de la Timişoara.

Cei de la Wizz Air spun că acuzaţia de a fi primit „ajutoare de stat” este una falsă.

„Wizz Air operează în Timişoara o aeronavă nouă, de capacitate mare, spre beneficiul regiunii şi al locurilor de muncă create la Aeroport. Prin prezenţa sa în Timişoara, Wizz Air are o contribuţie semnificativă la economia locală, investind până acum peste 80 de milioane de euro şi susţinând aproximativ 400 de locuri de muncă directe şi/ sau indirecte”, a precizat managerul Corporate Communications Wizz Air, Daniel Carvalho, pentru „Evenimentul zilei”.

Afirmaţiile Wizz Air sunt contrazise de o decizie a Tribunalului Timiş, care arată că „Wizz Air a beneficiat de o măsură de ajutor de stat selectivă, discriminatorie, care a afectat semnificativ piaţa serviciilor de transport aerian (…) Totodată, ajutorul de stat este ilegal, întrucât a fost acordată de furnizor – Aeroportul Timişoara, fără respectarea obligaţiei de notificare a Comisiei Europene”.

6,5 milioane euro de recuperat

Aeroportul Timişoara împreună cu cei de la Wizz Air au recurs recent la ultima lor şansă şi au cerut, printr-o cale extraordinară de atac, anularea unei sentinţe definitive din 14 noiembrie 2012. Vineri, Curtea de Apel Piteşti a respins cererile formulate de către AIT şi Wizz Air.

Această decizia a instanţei înseamnă că membrii conducerii Aeroportului trebuie să recupereze cele 4 milioane pe care instanţa le consideră ajutor ilegal de stat acordate companiei maghiare între 2010 – 2011. De asemenea, această sumă se adaugă la cele peste 2,5 milioane de euro pe care directorul Aeroportului, Idolu, trebuia să-i recupereze de la Wizz Air încă din 16 mai 2012, ca urmare a deciziei irevocabile a Curţii de Arbitraj de la Cluj.

Citiţi mai mult: Aeroportul Timişoara plăteşte pagube de 10,5 milioane de euro – Din ţară > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/aeroportul-timisoara-pagube-1039498.html#ixzz2UrEDg98W
EVZ.ro
Asta a fost pt. titu bojin care nu cred ca stie unde se afla aeroportul si care ne explica ca aeroportul este pe profit,cum vom primi fonduri europene si alte asemenea aberatii.Tovarase bojin,uita-te la emisiunea Exces de putere din data de 25.05.2013 poate te edifici cu privire la betivanul pe care il aperi in media locala,ca la aia centrala nu ai acces fiindca esti un no name.
Iar tu Vasilescu cand nu ai ce face pe tura de noapte,in loc sa dai copy-paste mai bine fa un rond.