Cei aproape 20.000 de sârbi din Banat sărbătoresc, marți seară, ajunul Crăciunului pe rit vechi. În curtea Catedralei Ortodoxe Sârbeşti din Piaţa Unirii a fost aprins tradiționalul badnjak, iar apoi credincioșii au intrat în biserică, pentru slujbă și un concert de colinde.
Badnjak-ul aprins în seara de Ajun este un stejar care simbolizează lemnul adus de păstori și aprins de Iosif pentru a-l încălzi pe Pruncul Sfânt. Mici și mari, sârbii au asistat la aprinderea lui, apoi au intrat în biserică, pentru a asista la slujbă, urmată de un scurt concert de colinde. În dimineața Crăciunului, la Catedrala Ortodoxă Sârbă va fi oficiată Liturghia, iar apoi credincioșii vor merge acasă, pentru masa de prânz. Cei care asistă la această slujbă vor primi ramuri de stejar, care să-i țină sănătoși și în putere până la Crăciunul viitor. Tradițional, de pe masa de Crăciun nu poate lipsi cesnica, o prăjitură în care se pune un ban care va aduce noroc celui care-l găsește. „Este şi un prilej de a fi împreună pentru sârbii din România în cele 60 de biserici ale noastre, în cele cinci mănăstiri… Bucuria este cu atât mai mare cu cât se adună familiile, se adună prietenii şi petrec aceste zile împreună, amintindu-şi de datini străvechi. În fiecare dintre cele 60 de biserici şi cinci mănăstiri ale noastre este aprins badnjak-ul, acest stejar ale cărui flăcări simbolizează de la sănătate la prosperitate. În mod sigur, cesniţa are un rol deosebit la masă la sârbi, ea fiind preparată cu multe simboluri creştineşti pe ea. Se bagă în ea şi un bănuţ, şi bob de porumb, unul de grâu, şi o bucăţică din pragul casei. Când se rupe această cesniţă, fiecare se alege cu ceva. Bucuria copiilor este bănuţul”, spune deputatul Slavomir Gvozdenovic, reprezentantul comunității sârbe în parlament. Pentru ortodocșii de rit vechi – sârbi, ruși, ucraineni – acesta este doar începutul sezonului sărbătorilor de iarnă. Ei vor intra în noul an pe 13 ianuarie, iar apoi, pe 19 ianuarie, vor celebra Boboteaza.
Comentarii prin facebook