De aproape un an, Aura Danielescu este șeful Inspectoratului Școlar Timiș. Întâi ca inspector numit, iar de câteva zile și cu concurs luat, Danielescu are planuri mari pentru sistemul de învățământ și încearcă să scape de „eticheta” Sorin Grindeanu, care îi este cumnat, și să demonstreze că se poate descurca fără sprijinul actualului ministru. La rândul ei membru PSD, Aura Danielescu spune că nu a fost influențată de partid în luarea vreunei decizii.
De aproape un an sunteți inspector școlar general al ISJ Timiș. Care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat de când ocupați această funcție?
Am intrat într-o echipă pe care o cunoșteam din postura de inspector general adjunct, în care atribuțiile mi-au fost ușor diminuate. Mi-a fost mai greu, pentru că a trebuit să o iau de la început, să mă asigur că tot ceea ce coordonez și pe ce îmi pun semnătura este în regulă. Am încercat să iau fiecare compartiment în parte, cu plusurile și minusurile lui. Când o echipă nu funcționează bine, nimic nu merge bine. Am avut avantajul de a porni din funcția de director, adică de pe picior de egalitate cu colegii mei și îmi este foarte ușor să relaționez cu colegii directori. Toți avem același scop: copiii, școlile, sistemul de învățământ în sine.
Care sunt proiectele la care ați lucrat până acum și de care sunteți cea mai mândră?
Una dintre realizări este că încercăm să eficientizăm și să mergem pe calitate, să recuperăm ceea ce Timișul de mai mulți ani a început să piardă. Nu ne mândrim cu rezultatele de la examenele naționale sau la simulări. Am câștigat un centru de excelență, nu i-am dat drumul încă, dar cred că, în parteneriat cu UVT, acesta poate să-i aducă pe elevii capabili de performanță la nivelul pe care îl dorim. Lucrăm la un regulament care să ne permită o selecție riguroasă atât a cadrelor didactice care vor lucra la acest centru de excelență, cât și a copiilor. Ne gândim la o eficientizare a rețelei școlare. E foarte greu să le explici unor oameni că, dacă vrem calitate, trebuie să strângem puțin rândurile și să încercăm să nu risipim domeniile și specializările în multe școli, ci să le avem în mai puține, și acelea să fie foarte bine puse la punct.
Vrem să protejăm mișcarea elevilor din învățământul tehnologic spre învățământul teoretic. Este o tendință majoră a ultimilor ani ca, la terminarea clasei a IX-a, elevii să plece din unitățile de învățământ tehnologic către cel teoretic. Ajungem să pierdem aproximativ 700 de elevi de la liceele tehnologice în patru ani. Asta înseamnă că desființăm un număr foarte mare de clase sau funcționăm cu ele sub nivelul minim de elevi pe clasă. În acest an am decis nu mai majorăm numărul de clase la învățământul primar, începând cu clasa pregătitoare, păstrând numărul de 25 de elevi pe clasă. Poate că îi supărăm pe unii părinți și pe unii colegi, dar calitatea nu se poate face cu un număr foarte mare de elevi la clasă. Un alt obiectiv la care lucrăm este acela de a fi foarte transparenți. Vrem să le dovedim părinților că nu există favoruri. Am zile când vin zeci de părinți care solicită, și au tot dreptul, ca fiul sau fiica lor să ajungă în clasă la o anumită învățătoare. Părintele trebuie să înțeleagă un lucru: ceea ce i se potrivește unui copil nu i se potrivește și altuia.
Există școli în județ care nu sunt la standardele dorite din punct de vedere sanitar și din punct de vedere al dotărilor. Când se va rezolva această problemă?
Sunt 33 de școli fără autorizații de funcționare, iar acest lucru se întâmplă mai ales în învățământul rural. Este o problemă foarte mare. Școlile trebuie să înțeleagă că, la acest moment, este foarte greu să ne bazăm doar pe banii care vin de la autoritatea locală, care în mediul rural nu este foarte bogată. Un alt obiectiv major al ISJ este de a crea o rețea foarte bună pentru unitățile de învățământ pe partea de proiecte. Avem deja o strategie și așteptăm să vedem câte proiecte depunem acum. Directorii și managerii trebuie să înțeleagă că școala depinde de ei, să depună proiecte, să caute finanțare, astfel ca neajunsurile din punct de vedere al infrastructurii locale să fie depășite. Există fonduri europene care pot completa acești bani.
De câteva zile ați câștigat concursul de inspector școlar general. Ce schimbări vreți să faceți la ISJ în viitorul apropiat?
Chiar și la concurs mi s-a pus această întrebare. Eu am plecat de la concret. A trebuit să mă gândesc de unde iau județul acum și unde vreau să-l duc în patru ani. Un prim obiectiv este să vedem ce se întâmplă, dacă e o problemă legată de copii, de cadre didactice, de părinți, vizavi de locul pe care Timișul se situează în acest moment în ceea ce înseamnă rezultate la examenele naționale. Am fost întrebată la București „De ce nu vă aflați în prima jumătatea a clasamentului? Credeți că veți putea rezolva?”. E greu să răspund la o astfel de întrebare și să spun cu siguranță că vreau să urc procentul extrem de mult. Dar îmi asum acest obiectiv și este prioritar. Împreună cu colegii mei, pentru că nu pot singură, vom vedea ce putem să schimbăm pentru a-i determina pe copii să progreseze. Un alt obiectiv este restructurarea rețelei școlare, să diminuăm puțin numărul de instituții de învățământ, dar să întărim ceea ce avem. E greu, asta poate să însemne și o afectare a resursei umane și nu îmi doresc acest lucru. Este foarte clar că învățământul tehnologic și cel profesional trebuie adus în atenția noastră.
Cum colaborați cu inspectorii școlari adjuncți?
La ora actuală, este o echipă formată din trei bărbați și o femeie. Colegii mei sunt împărțiți pe sectoare și coordonează mai multe activități. Din punct de vedere al colaborării, nu există fisuri și oricum nu cred că așa se pune problema. Din punctul de vedere al concursului spre care dumnealor se îndreaptă acum, se deschide perspectiva unei reorganizări și a unei regândiri a activității. Oricum va trebui să ne așezăm la masă, să tragem linie și să vedem toate plusurile și minusurile.
Cornel Petroman și Francisc Halasz sunt în ISJ dinaintea dumneavoastră. Le cereți sfaturi?
Au experiență în această instituție mult mai mare decât cea pe care o am eu. Eu vin cu experiență dintr-o unitate de învățământ și asta mă ajută în modul în care colaborez cu școlile. Mai mult, vin dintr-o școală de mediu rural și cunosc problemele. Asta nu înseamnă că în echipa managerială nu ne bazăm pe experiența pe care a acumulat-o fiecare. E normal ca membrii echipei să folosească din experiența celorlalți. Sigur că mă consult cu ei. Există decizii pe care aș putea să le iau singură, dar nu fac acest lucru. Oricât mi-aș dori eu să le știu pe toate, nu le știu și este normal să mă bazez pe experiența colegilor.
Foarte multă lume este nemulțumită de sistemul educațional din România. Care credeți că sunt schimbările majore de care este nevoie?
Cel mai puternic semnal de alarmă vine din partea părinților. În primul rând, copilul secolului XXI nu se mai pliază pe ceea ce ne-am pliat noi pe vremea când am fost copii. Acest lucru presupune o adaptare a programei școlare pe ceea ce copilul de azi are nevoie. E nevoie de consilierea lui și de un parteneriat mai strâns între noi și mediul universitar. Cred că și noi ar trebui să înțelegem că nu trebuie să ne luăm mâna de pe copii în momentul în care au terminat liceul, ci ar trebui să asigurăm o trecere ușoară spre învățământul universitar. Probabil că programul extrem de încărcat și programa școlară extrem de încărcată și nu întotdeauna adaptată la nevoie copilului ar putea fi repere pentru schimbări.
În ultimii anii, Timișul este codaș la bacalaureat. De ce s-a ajuns aici?
Suntem în jurul mediei pe țară, dar acest lucru nu este mulțumitor pentru noi. Avem nevoie de o analiză extrem de atentă, să vedem unde ne situăm și care ne este vina ca și organizație, ca și dascăli, ei, ca și elevi, unde se află părinții în acest context. Un lucru este sigur! Copiii și-au pierdut interesul. De asemenea, cred că situația actuală i-a determinat pe evaluatori să fie extrem de duri. Rigurozitatea este o calitate a profesorului care evaluează, dar să nu uităm că, pentru a-l motiva pe copil, felul în care evaluăm rezultatele școlare trebuie să fie în interesul lui. Trebuie să încercăm să-l ridicăm, nu să-l coborâm. Poate că Timișul are nevoie de evaluatori noi. Poate că e nevoie de o revigorare a sistemului de evaluare. Nu foarte mulți își doresc să fie evaluatori la examenele naționale, pentru că le este teamă având în vedere tot ce se întâmplă. Și atunci ajungem să ne bazăm pe colegi fără experiență, colegi care nu au pregătire. Tendința pe Timiș a fost să fim extrem de riguroși atunci când evaluăm.
Credeți că școala s-a transformat într-un sistem de baby-sitting, iar părinții pasează copiii către profesori? Cât de implicat trebuie să fie părintele în sistemul educațional?
Cred că acesta este unul dintre punctele de la care trebuie să plecăm când facem analiza rezultatelor slabe din județul Timiș. Mi s-a părut de foarte multe ori din dialogul cu părinții că este o tendință foarte mare în acest sens. Acest lucru cred că se datorează muncii pe care o fac părinții, sunt oameni extrem de ocupați. Părintele vrea să știe că, trimițându-și copilul la școală, acesta ia totul de acolo, iar dacă se poate, atunci când ajunge acasă, dialogul dintre el și copil să nu mai aibă ca subiect școala. Și eu mi-am dorit acest lucru, dar, din păcate, repercusiunile unei astfel de strategi nu sunt cele mai plăcute. Copiii pot simți acest lucru și pot ajunge să-i reproșeze părintelui că a oferit atribuțiile pe care le avea unui cadru didactic.
Numele dumneavoastră apare mult legat de cel al lui Sorin Grindeanu. V-a ajutat relația de rudenie pe care o aveți cu el?
Nu știu dacă m-a ajutat în carieră. Spuneam în 2012, când am ajuns aici, că este o oportunitate pentru mine să mă aflu în inspectoratul școlar și nu aș dori să am o etichetă pe frunte pusă. Ceea ce fac eu, ceea ce am făcut până acum și ceea ce voi face ar trebui să se raporteze la mine, nu la Sorin Grindeanu. În mod evident suntem într-o relație de familie însă cred că trebuie să lăsăm acest context familial și să fiu trasă la răspundere doar pe ce fac eu. Evaluarea mea trebuie să se facă din acest punct de vedere.
Dacă aveți o problemă administrativă, vă sfătuiți cu el?
Trebuie să recunosc că nu fac asta totdeauna. El este o persoană foarte ocupată, dar este adevărat că are foarte multă experiență. Poate dacă o să apară o situație administrativă care să îmi ridice probleme foarte mari, o să cer și un punct de vedere. Și nu numai lui i-aș cere. Aș cere asta mai multor persoane care îmi sunt apropiate. Cred însă că aceste probleme trebuie rezolvate în organizație și ar trebui să mă bazez pe organizația mea pentru luarea unei decizii. Nu exclud faptul că vor apărea situații, și probabil au fost deja, în care să mă consult strict pe probleme administrative care afectează sistemul de învățământ.
Sunteți membru PSD? Aveți vreo funcție în partid?
Da, sunt membru și nu am nicio funcție.
V-a cerut Sorin Grindeanu sau altcineva să puneți directori la școli în funcție de doleanțele partidului?
Nu. A fost unul dintre lucrurile de care m-am temut atunci când am ajuns aici. M-am temut că, având în vedere conjunctura actuală, să fie posibil să nu înțeleagă oamenii că eu vin sistemul de învățământ și îmi doresc să fac ceva pentru acest sistem. Nu agreez să lucrez în acest mod. Am vorbit de nenumărate ori cu foarte multe persoane, cu foarte mulți părinți, cu oameni care au probleme, însă nu m-am lăsat niciodată influențată de nimic, nu a contribuit nimeni altcineva la luarea unei decizii. Nu am fost influențată de nimeni. Nu am venit pe ideea de a schimba oameni, însă, dacă am simțit că un om nu sfințește acel loc și nu e potrivit pentru organizația respectivă, probabil că voi trece la a schimba, dar fără să mă influențeze cineva. Îmi asum ce fac și nu am fost obligată de nimeni să fac nimic. Nici nu o să accept să fiu obligată niciodată.
Ce vă place să faceți în timpul liber?
Atât de puțin este timpul meu liber, aproape că nu am… Ce îmi place să fac este să mă plimb. Și acum mă plimb. Plec cu un ghiozdănel în spate și merg, intru în contact cu copiii săraci din localitățile din jurul localității unde locuiesc eu. Merg spre pădure, merg pe jos și mă delectez cu aerul curat, cu frumusețea zonei unde stau și îmi face o plăcere deosebită.
Comentarii prin facebook