Bani europeni in Regiunea Vest: Aradul repara cetati, Timisul largeste drumul prin Dumbravita

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest pentru perioada 2016-2020, din care fac parte judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara și Timiş, s-a constituit, luni, la Arad. Președinte va fi, în viitorul an, șeful CJ Arad. Banii pe actualul exercițiu financiar sunt foarte mulți, dar proiectele trebuie scrise cu mare atenție. Timișul susține modernizarea DJ691, de la Dumbrăvița.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest este format din preşedinţii consiliilor judeţene şi câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale muncipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeţ al regiunii. Președintele CDR Vest, organism a cărui șefie este asigurată prin rotație, va fi, pentru următoarele 12 luni, liderul CJ Arad, Iustin Cionca. Aradul și-a stabilit ca proiecte prioritare centura de sud a Aradului, inclusiv un nou pod peste Mureș, dar și reabilitarea cetăților Șiria, Lipova și Ineu, pentru care se speră obținerea a câte 5 milioane de euro. În judeţul Caraş-Severin au fost considerate prioritare două drumuri regionale.

Pentru Timiș, este prioritar proiectul de modernizare a Drumului Județean 691 (Dumbrăvița), respectiv lărgirea la patru benzi a sectoarelor km 2+725 (sens giratoriu) – Centura Timișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1. „Această ședință ne-a dat ocazia să analizăm cele mai importante proiecte de dezvoltare pentru întreaga Regiune Vest și să stabilim prioritățile pentru perioada următoare. Am susținut în fața colegilor mei necesitatea lărgirii la patru benzi a drumului din Dumbrăvița și mă bucur că am reușit să ajungem la un numitor comun”, a spune Sorin Grindeanu, președintele CJ Timiș. Proiectul a fost votat în unanimitate în ultimul plen al CJ.

Citește și: Consens general: consilierii judeteni au votat pentru largirea la patru benzi a drumului prin Dumbravita

Bani sunt, și încă mulți, spune Sorin Maxim, șeful ADR Vest. Trebuie doar scrise proiecte foarte bune. Suma pe actualul program de finanțare 2014-2020 este mult mai mare decât cea care a fost disponibilă pe programul care se încheie acum. Este cu 70% mai mare, discutăm despre 705 milioane de euro, care sunt disponibili fără a discuta de posibile realocări sau sporul de performanță la care România ar putea accede după 2018 și care este de 6%. Cred că problema banilor nu este cea mai mare problemă. Problema calității proiectelor este cea asupra căreia trebuie să ne concentrăm. Cred că neglijența în multe dintre ele este principala problemă, în sensul că sunt lucruri pe care ghidul le stabilește în mod foarte clar, ele sunt și în grilă, și fie se omit documente, fie se pun documente care sunt variante mult mai vechi, fie sunt documente care lipsesc, deși este menționat explicit că trebuie să existe. Nu putem să trecem cu vederea aceste lucruri. Grila este foarte clară, este cu «da» și «nu». Vă dau un exemplu: bugetul este pus cu două zecimale după virgulă. Eu nu pot să spun că este, dacă nu este scris”, a declarat Maxim.