Dragi întreprinzători particulari, mari manageri de firme private, CEO de multinaționale, stați liniștiți la locurile vostre, nu vă apucați să vă modificați politica de personal după ce vedeți la Primăria Timișoara, la statul român în general, că nu știți ce-o să iasă. Când bagi capul într-o astfel de structură capitalistă, evident că te gândești că directorul general, managerul, într-o astfel de instituție câștigă cel mai bine. Are și responsabilitate, îi poate cădea lui primul capul, dar și câștigă bine. Poate nu cel mai bine. Poate că sunt servicii pe care le plătește pe bani grei în regim de externalizare. Dar asta nu se pune, pe statul lui de plată, el, managerul, e cu cel mai mare salariu. Zilele trecute mă uitam peste salariile de la Primăria Timișoara. Și nu, nu proprietatea din Tenerife a doamnei de la Resurse Umane m-a șocat. Un apartament modest în Tenerife poate fi luat cu banii dați pe unul bun în Circumvalațiunii, nu asta e problema, dacă sunt justificate și resursele din care s-a achiziționat apartamentul.
Altceva m-a frapat parcurgând câteva posturi din schema primăriei, cu salariile din dotare. În primul rând, cum naiba directorul Direcției Tehnice, Chiș Culiță, a plecat acasă anul trecut cu mai mult bănet decât „fanaticul muncii” Nicolae Robu. Nu ca salariu, ci cumulând leafa cu indemnizația de membru CA al RATT. Cum naiba să poți munci într-o zi mai mult decât „fanaticul muncii”? E un non-sens. Păi cum să-l denumești pe Chiș Culiță dacă „fanaticul” muncește mai puțin ca el? „Crâncenul”, „pătimașul”, „înverșunatul muncii”? Sunt prea moi cuvintele. Iar dacă nu muncește chiar așa cum bănuim noi, și ia banul a moaca, de ce așa ceva? Poate că munca lui Chiș e mai prețioasă decât a „fanaticului” și atunci s-ar explica. Dar poți spune așa ceva? Că dl Culiță e mai valoros ca primarul Robu? Nu cred.
Apoi șoferul Vasile. Păi șoferul Vasile stă 12 ore lângă „fanatic”. Când „fanaticul” vrea să meargă la partid, merge cu mașina la partid, când „fanaticul” vrea la pasajul Jiul, acolo îl duce, mai un comando cu poliția la Modex și tot așa. Omul ăsta nu mai are timp liber să facă pe șeful de direcție la Poliția Locală, unde ia grosul lefei. Păi ce facem aici? Ne băgăm oamenii de încredere pe tot felul de poziții decorative, doar că salariul de șofer e prea mic? Păi dacă asta face, șoferește, să-i dai leafă de cercetător științific lui Vasile? Dacă e cu jumătate de normă de bodyguard, asta e altceva, dar nu poți să-l pui pe Vasile șef de Direcție la Poliția Locală Timișoara dacă nu vine pe acolo, că te duci cu gândul la tot felul de mânării, că în poliția locală se pot face astfel de manevre, iar dacă se poate cu Vasile, cine știe cu câți alții se mai procedează la fel?
Altă anomalie. Când s-a „inventat” funcția de city-manager, păi despre asta se vorbea ca despre adevăratul primar în unele cazuri. Dacă un primar ar fi ales de pesediștii din Teleorman chiar dacă e prost ca nuca, păi atunci instituția angaja un city-manager cât de cât priceput care să știe cu ce se mănâncă administrația publică. La noi, junele Kristof e ca secretara care face cafelele, cel puțin ca leafă. Adică șoferul Vasile ia vreo 73.000 pe an, 6.000 pe lună, cu tot cu norma de hrană (sanchi!), iar administratorul public, al doilea primar cum ar veni, a luat în noiembrie și decembrie 2016 cam 3.900 lei pe lună. Pe bune acum, ăștia parcă se joacă de-a primăria, cum puneai cowboyii și indienii ăia pe cai de plastic în copilărie. Nici nu vreau să mă gândesc cât câștigă Ionuț Nasleu și de pe ce posturi.
Comentarii prin facebook