Mare supărare trebuie să fie pe capul domnului prefect Mircea Băcală. Din cauza unor „viermi” și „ciumpalaci”, cariera sa politică e pe punctul de-a se stinge chiar din fașă. Și ce mai carieră strălucitoare îl aștepta, comparabilă probabil cu aceea a nașului său de cununie, megastarul politic Alin Popoviciu!
Populismul, un drog
N-aș vrea să fac vreo comparație nefericită între Emil Boc și Nicolae Ceaușescu, cel care, în prag de plecare de la putere, a apucat să promită 100 lei foarte vechi pentru românul nemulțumit. Nici măcar nu l-aș compara pe premierul PDL cu Ion Iliescu, care, din foame de multă liniște, și-a obișnuit prost poporul cu cadouri în prag de alegeri.
Stadiul absorbtiei fondurilor structurale (III)
În acest articol prezentăm situația absorbirii fondurilor alocate pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) în România, în perioada 2007-2011.
Amurgul presedintilor jucatori; studii de caz: Basescu si Ostaficiuc
A avut din nou lacrimi în ochi. De această dată n-a mai zis însă „Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!”. (În paranteză fie spus, mogulul rău a devenit mogul bun). „Să-ți fie rușine, popor român!” Cam în această cheie ar putea fi citit mesajul președintelui la aproape două săptămâni de la izbucnirea mișcărilor de stradă, perioadă în care s-a ascuns de popor.
Mai bine mergea la raliu
Poate că și prin alte perioade ale istoriei opoziția a dat fuga-fuguța la forurile internaționale să pârască cum puterea face lucruri odioase, motiv pentru care cineva independent și imparțial trebuie să o pedepsească. Nu știu cum a fost când omul din Neanderthal a fost persecutat de Homo Sapiens, nsă cu siguranță că în Epoca Cărbunelui, pe vremea când conducea Ion Iliescu în România, opoziția lui Coposu, Rațiu și Câmpeanu avea de ce să se plângă la Europa că regimul neocomunist nu-i dă aproape nicio șansă în competiția politică.
Dictionar de Piata Universitatii
Au trecut mai bine de zece zile de când românii au ieșit în stradă la București, Timișoara, Cluj, Sibiu, Craiova etc, dar și la Londra, Paris, Viena sau aiurea. Sunt multe motivele care au stat la baza acestor proteste, dar unele cuvinte definesc poate mai bine decât altele cauzele acestor manifestări, dar și ceea ce se întâmplă acum în piețe.
Partea goala a paharului
În niciun moment al protestelor de la Universitate nu am simțit potrivit să-mi stabilesc prioritățile civice și preferințele politice după ce se scandează în piață. Nu neg că multe mesaje afișate acolo sunt haioase, altele reprezintă adevăr gol-goluț, iar cele mai multe arată durerea celor ce protestează împotriva actualei puteri.
Stadiul absorbtiei fondurilor structurale (II)
Continuăm seria articolelor despre situaţia absorbţiei fondurilor structurale în România cu o prezentare a Programului Operaţional Regional. Pentru finanţarea POR, pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 au fost alocate aproximativ 4,568 miliarde de euro. Din acestea, 3,726 miliarde euro (84%) reprezintă finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), adică 19,4% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate pentru finanţarea Obiectivului Convergenţă în România.
Abandonul intifadei
Foarte adevărat. La un moment dat, revoluția din 1989 semăna izbitor cu revoluția de acum, “doar” că n-am avut morți pe stradă, iar la TV nu se mai dă muzică patriotică. Toate asemănările au surprins până ce “tokesul” de astăzi, doctorul Arafat, a abandonat intifada pentru a se reîntoarce ca subsecretar de stat sub pulpana “odiosului” Traian Băsescu.
Mai bine ciumpalac, decat securist
Manifestațiile din întreaga țară, dar mai ales cea din București, aduc tot mai mult cu Fenomenul Pieței Univesității din 1990. Cu toată osteneala unor Cristoiu, Gușă sau Dan Andronic, care văd în piață doar haimanale, acolo pot fi observate cam aceleași fețe care umpleau Piața Univesității în urmă cu 22 de ani.
Reforma care doare in lipsa
Inerțial, ca tot românul trecut de o anumită vârstă, și eu am simțit un real disconfort când am auzit că sistemul de sănătate va trece pe asigurări private. Primele întrebări care-mi creau neliniști erau legate de procedură.
Stadiul absorbtiei fondurilor structurale (I)
Toata lumea începe noul an prin a povesti cum l-a încheiat pe cel din urmă. Nu suntem noi cei care să schimbăm acest obieci. Aşadar, începem 2012 cu un articol, căruia îi succed o serie de alte articole, în care vom încerca să facem o evaluare a situaţiei absorbţiei fondurilor structurale în România.
“Atunci” si „acum”. De la Ceaus, Leana si Bobu, la Bas, Nuti si Boc
Demonstrațiile din ultimele zile din mai multe orașe din țară au reamintit multora, inclusiv celor care au ieșit în stradă, de evenimentele din decembrie 1989. Într-adevăr, nu puține sunt similitudinile și coincidențele dintre „atunci” și „acum”, începând chiar de la faptul că ambele evenimente au avut loc/au loc iarna.
Poveste cu mine excesiv de naiv
Dacă m-ar întreba cineva când am dat frâu liber naivității latente din mine n-am să gândesc mult și-mi amintesc de zilele revoluției. Tânăr boboc la facultate fiind, între 17 și 22 decembrie 89, după ce-au apărut primele victime împușcate de militarii armatei române și de băieții de la Secu, la ce naiba puteam să mă gândesc în acele zile, dacă nu la răzbunare?
Politistul bun si primarul smecher
Cum știu ei, politicienii, să se facă plăcuți publicului alegător! Ai putea spune că sunt puțin cameleonici, dar nu sunt, da de unde! Ba chiar că adoptă metode de torționari, răsuflata tactică cu polițistul rău, urmat la interogatoriu de polițistul bun.
Cum a ajuns CEDO sa fie “manipulata” de Base? Normal, cu mana
A fost odată ca niciodată când Când Curtea Constituțională a decis că reducerea salarială la bugetari din 2010 este legală, părere exprimată după o solicitare a opoziției. Atunci, tot poporul analist atribuia această rezoluție unei măgării și unei dispuneri politice a judecătorilor Curții.
Japca Telpark ia amploare!
Au trecut și sărbătorile de iarnă, iar timișorenii s-au întors încet-încet la muncă. Orașul l-au găsit așa cum era și înainte, adică gri spre negru, plin de fețe triste și capete plecate. Poate pentru aceste fețe triste, primăria și societatea din subordine, ADP, au schimbat de la începutul anului regulamentul Telpark, umflând tarifele la cote neimaginabile.
Ce-ar fi facut Adrian Nastase daca era in pielea domnisoarei Bejan?
N-am cum să fiu – vă dați seama! – dar dacă, la absurd, aș fi rubedenie cu Trifu Schrottu, ce concluzie aș putea să trag eu, ca aparținător îndurerat, după ce sistemul aproape c-a mușamalizat cazul duduii Carmen Bejan printr-o simplă partidă de sex în Penitenciarul Arad? Câte nu faci astăzi cu o partidă de sex? Vorba aia: pe sex a venit, pe sex s-a dus aproape tot cazul crimei mediciniștilor.
Nadejde la kilogram
Un sondaj de opinie comandat de mogul a dezvăluit la finele anului cum stă românul cu încrederea în politicieni. Nu e același lucru cu intenția de vot, dar ca barometru vine ca o mănușă pentru Crin Antonescu, liberalul care de la Emil Constantinescu și Traian Băsescu încoace se dovedește a fi printre puținii aspiranți eligibili ca decență și compatibilitate cu ce se mănâncă politica în țările civilizate.
De ce PSD – aripa Grindeanu nu inghite candidatura lui Nicolae Robu la Primaria Timisoarei
Nu e un secret că, în buna sa tradiție, PSD Timiș este scindat în două aripi. Sau chiar mai multe, dar ne oprim la două. În paranteză fie spus, tradiția durează încă din perioada în care filiala cică era condusă cu mână forte de către Dan Poenaru. Actualmente, o fracțiune este dirijată de liderul de la județ, Titu Bojin, iar a doua, de șeful organizației municipale, Sorin Grindeanu.
