Un student la Piscicultură s-a transformat în agricultor, pentru lucrarea de licenţă. El s-a apucat de cultivat plante cu ajutorul… peştilor. Are deja o primă recoltă de salată şi încă nu ştie unde se va opri.
Ce au în comun apa „murdară” de la peşti şi salata de grădină? Prima o face pe a doua să crească. Se numeşte acvaponie şi e un sistem prin care peştii şi salata cresc la comun, economic şi avantajos pentru investitor. Mai exact, salata îşi extrage nutrienţii necesari creştii din apa peştilor care, astfel, e filtrată şi poate reintra în circuit, fără să fie nevoie să treacă prin filtre costisitoare care consumă energie. Procedeul e cunoscut, dar prea puţin folosit la noi. Un student timişorean la Piscicultură, specializare a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) a decis să aplice procedeul acvaponiei în cadrul lucrării sale de licenţă. Aşa a construit un sistem complex de tuburi prin care se „plimbă” apa unui bazin în care trăiesc crapi. Deasupra recipienţilor de filtrare a apei, creşte salată, numai bună de mâncat. Prima recoltă a ieşit deja, spre deliciul apropiaţilor lui, care au şi gustat-o.
„Am folosit sistemul recirculant folosit de obicei în piscicultură. În funcţie de cantitatea de peşte pe care o avem în sistem se fac calcule pentru dimensionarea bazinelor cu salată. Principiul e simplu, nu l-am inventat noi şi nu avem pretenţia vreunei exclusivităţi: într-un bazin creştem un număr de peşti exotici care, prin reziduurile lor, creează nutrienţii necesari pentru creşterea plantelor pe care le avem într-un bazin alăturat”, explică Florin Manca. Pentru bazinul cu şase tone de apă a plantat 1.000 de fire de salată. „Pe plăci de polistiren care plutesc pe apă am plantat. în coşuleţe de cocpit, permeabile, salata. Rădăcinile ajung direct în apă şi, hrănindu-se cu nutrienţii prezenţi în aceasta, o filtrează şi cresc”, a mai spus tânărul. Potrivit acestuia, salata a urmat exact cursul normal de vegetaţie. Concret, în 55 de zile a putut recolta.
Comentarii prin facebook