Razboi pe fata intre Aeroportul Timisoara si Carpatair

„mai mulți polițiști de fronteră, vameși sau inspectori guvernamentali ar fi beneficiat din partea Carpatair de excursii gratuite la Chișinău, cu tratament all-inclusiv” unde? unde? :)) looool……din partea mea sa inchida carpatairu, cea mai groaznica companie ever, preturi mari, servicii proaste……..pana la urma si wizzairu ii mai de 2 lei, dar macar tot atat ma costa si biletele deci nu am pretentii.

Ce sa il mai dea afara cand in 30 mai va acest personaj lugubru va zbura de pe aeroport cu toti acolitii lui. Si sa zica multumesc daca nu zboara direct in celula de la popa sapca, acolo unde poate sa isi bea doza zilnica de whiskey in liniste.

Declară pentru Capital omul de afaceri. ”După ce nu vor mai fi subvențiile respective pentru anumite companii, ne vom întoarce în București”, adaugă acesta. Vorbind de concurența neloială, Nicolae Petrov afirmă faptul că 75% din rețeaua Carpatair este afectată de acest lucru.

Un deputat italian a solicitat efectuarea unei anchete privind decizia companiei aeriene Alitalia de a încredinţa Carpatair numeroase zboruri pe rute interne, în Italia, şi pe rute externe, pe fondul nemulţumirii sindicatelor piloţilor şi însoţitorilor de bord italieni, scrie publicaţia italiană romcapitale.net ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cristina Vărzaru, colega handbalistei acuzate de lesbianism: „Să fie j… Scandalul Negoiţă – Borcea ia amploare: „Cum să las avortonul să bage … Gigi Becali îl ameninţă pe selecţioner: „Am ajuns să fim la cheremul l… Deputatul italian Francesco Barbato (unul din liderii partidului Italia Valorilor) cere o anchetă parlamentară în legătură cu prevederile contractului încheiat între cele două companii aeriene. Deputatul menţioneză că, în fiecare dimineaţă, avioane ale Carpatair decolează din oraşe din România, Republica Moldova şi Ucraina, transportând la Timişoara pasageri care apoi continuă călătoria în Italia, Germania şi Grecia. Totul ar fi în regulă, dar nemulţumirile apar în contextul în care avioane Carpatair operează şi zboruri între Ancona şi Roma în numele Alitalia, cu piloţi, însoţitori de bord şi avioane proprii. Alitalia a confirmat că a semnat, în septembrie 2011, un acord de tip „code sharing” („utilizare în comun a codurilor zborurilor”) cu Carpatair. Compania italiană a precizat că acordul a fost aprobat de Autoritatea aeronautică italiană (ENAC), iar Carpatair are toate certificatele de siguranţă. În plus, Carpatair ar putea opera zboruri în numele Alitalia şi pe rutele Pisa-Roma, Alghero-Roma, Parma-Roma şi Bolzano-Roma. „Pare cel puţin absurd ca Alitalia să cedeze unei companii din România zboruri cu aceleaşi destinaţii pentru care ceruse condiţii speciale, din cauza crizei, costurile fiind suportate de contribuabilii italieni, iar mulţi angajaţi ai Alitalia, comandanţi, însoţitori de bord, sunt disponibilizaţi”, argumentează Barbato. Şi preşedintele Asociaţiei naţionale italiene a piloţilor comerciali (ANPAC), Giovanni Galiotto, este total nemulţumit de hotărârea Alitalia de a încredinţa unele zboruri companiei Carpatair, explicând că mii de angajaţi au fost disponibilizaţi, inclusiv 550 din cadrul Alitalia. În acelaşi timp cotidianul Corriere della Sera scrie că piloţii şi sindicaliştii sunt preocupaţi de siguranţa zborurilor operate de Carpatair, precizând că au fost înregistrate numeroase incidente cu avioanele acestei companii. Ultimul incident ar fi avut loc, luni, 7 ianuarie, când zborul AZ1666, pe ruta Pisa – Roma, operat de Carpatair în numele Alitalia, a fost întârziat din cauza unei defecţiuni. Carpatair este una dintre cele mai mari companie regională din sud-estul Europei cu baza în Timişoara. Fondatorul acesteia este moldoveanul Nicolae Petrov. În prezent Carpatair operează peste 350 de zboruri regulate pe săptămână către 28 de destinaţii din 8 ţări.

Este o informaţie care crează confuzie, cea privind anularea zborurilor dintre Pisa şi Bologna. Este vorba despre operarea celor două aeronave Carpatair. Decizia s-a luat la presiunea sindicatelor, acestea fiind nemulţumite că am câştigat această licitaţie. Practic o aeronavă a mai rămas pe această rută, deoarece a doua a fost avariată în urma incidentului. Cei de la Alitalia au anunţat că vor să vadă cauza accidentului, pentru a decide mai departe, decizia de suspendare fiind luată mai mult pentru a linişti spiritele. Probabil că zborurile vor fi suspendate una-două zile, până se lămuresc cauzele incidentului, a declarat Petrov.

Italienii cer rezilierea contractului Alitalia a anunţat sâmbătă seara, într-un comunicat, suspendarea „tuturor zborurilor operate de către Carpatair pe rute dinspre Pisa şi Bologna“ către Roma. Carpatair a câştigat, în februarie 2012, o licitaţie privind asigurarea anumitor zboruri interne Alitalia, în cadrul unui parteneriat foarte controversat. „Suntem impresionaţi de numărul de avarii şi probleme cu care se confruntă această companie. De altfel, eu am alertat autorităţile din domeniul aviaţiei civile, dar nu am primit un răspuns“, a declarat Marco Veneziani, secretarul la nivel naţional al sindicatului Uil Trasporti, pentru postul de televiziune SkyTg24. La rândul său, Francesco Persi, secretarul naţional al Federaţiei Italiene a Transporturilor (FIT), a precizat că „ceea ce s-a întâmplat este deosebit de grav, iar Alitalia are datoria să rezilieze imediat contractul cu compania Carpatair“. FIT a anunţat o grevă de 24 de ore astăzi, pentru a protesta faţă de contractul dintre Alitalia şi Carpatair. Şi asociaţia asistenţilor de zbor din Italia precizează într-un comunicat că Alitalia „trebuie să anuleze imediat contractul cu Carpatair“, contract care nu e altceva decât „o tentativă stângace de a reduce costurile transportului aerian din Italia“. Alitalia are datoria să rezilieze imediat contractul cu compania Carpatair. Francesco Persi, secretarul naţional al Federaţiei Italiene a Transporturilor.

Procuratura din Roma nu sufla un cuvant despre cele intamplate, iar reprezentantii spitalelor tac in privinta pacientilor.
Mai mult, Alitalia, compania pentru care zbura aeronava Carpatair, a sters culorile de pe fuselaj, iar lucrurile nu par sa se opreasca aici. In plin scandal, italienii vor sa intrerupa contractul cu romanii.
„Din luna decembrie suntem supusi unor presiuni foarte mari mediatice de defaimare din partea sindicatelor”, spune presedintele Carpatair.
Pasagerii zborului cu pricina spun insa altceva.
„Calatoresc de 30 de ani si am crezut intotdeauna ca merg cu Alitalia. Am aterizat si parea unul care nu stia sa piloteze avionul”, a declarat un pasager.
Directorul Alitalia vorbeste de trei incidente in ianuarie cu avioanele Carpatair, iar in Romania compania a dat in cateva randuri emotii pasagerilor.
In februarie 2009, o aeronava a aterizat fortat la Timisoara, fara roata din fata, pe un covor de spuma, fara ca cineva sa aiba de suferit.
In mai 2009, o alta aeronava s-a intors pentru ca un capac de la motor nu era bine inchis, iar in februarie 2012, la decolare, la Craiova, un avion Carpatair a lovit cu roata un damb de zapada si a iesit in decor.

Aeronavele Carpatair nu sunt la primul incident. Astfel, în urmă cu trei ani şi jumătate, o aeronavă care mergea spre Iaşi a fost nevoită să se reîntoarcă la sol după numai 20 de minute de la decolare. Piloţii au sesizat, la timp, că unul dintre senzori avertiza despre o problemă la bord şi au decis, conform procedurilor, să se întoarca la sol. Unul dintre capacele motorului din dreapta al aeronavei se desprinsese, au explicat reprezentanţii companiei aeriene, cel mai probabil pentru că nu fusese bine prins.

Problemele la aterizare

În urmă cu un an, în timp ce rula pe o pistă din aeroportul Florenţa, echipajului unei aeronave cu 45 de pasageri la bord a sesizat declanşarea mesajului de alarmă de incendiu la motorul stâng, unul care ulterior s-a dovedit a fi fals. Pentru evitarea oricărui risc, echipajul a încetat imediat rulajul, a declanşat sistemele de stingere a incendiului şi a evacuat aeronava. Deoarece, aeronava nu era dispusă cu tobogane, în timpul evacuării trei pasageri au fost răniţi, în timp ce al patrulea a acuzat dureri la coloană. Un alt accident tras la indigo a avut loc la Craiova în februarie 2012. În conditii de ninsoare, aeronava de tip Saab-2000 care efectua zborul Craiova-Timişoara, cu 50 de pasageri la bord, în timp ce rula în vederea decolării a prins cu roata dreapta un banc de zăpadă fapt care a condus la derapararea aeronavei şi ieşirea din pistă. Pasagerii au fost evacuaţi, fără ca vreunul să sufere vreo vătămare corporală.

Ancheta, în derulare

Legat de incidentul de sâmbătă, directorul operaţional al companiei, Italia, Giancarlo Schisano, a precizat că accidentul s-a produs în urma unei „înlănţuiri de evenimente şi nu are o singură cauză aşa cum a crezut iniţial – vântul puternic. Schisano a confirmat „trei incidente în ianuarie” implicând zboruri asigurate de către Carpatair în contul Alitalia, dar a subliniat că această companie deţine toate certificările necesare. Într-unul din incidente au fost semnalate probleme de presurizare. Mai multe anchete au fost lansate de către Agenţia Naţională italiană pentru Securitatea Zborurilor, compania Alitalia şi Parchetul din Civitavecchia, pentru a stabili circumstanţele accidentului. Anchetatorii iau în calcul, potrivit primelor verificări, două ipoteze: condiţiile meteorologice nefavorabile – rafale puternice de vânt şi ploaia – care au îngreunat aterizarea sau o eroare de pilotare.

Pasagerii nu vor primi despăgubiri, pentru că n-au fost răniţi – au anunţat oficiali ai companiei

Avionul era asigurat la „Astra“ pentru 4,2 milioane de dolari

Accidentul aviatic de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din urmă cu două zile s-a produs în condiţiile în care pista era inundată, iar vântul sufla cu putere, au explicat ieri oficialii Romavia, compania care deţine aeronava şi care a închiriat-o către operatorul Carpatair. Din datele preliminare, reiese că accidentul a avut loc la ora 18.19, la două minute după aterizare, în momentul în care aeronava BAE 146 efectua manevrele de ieşire de pe pistă.

„Din datele pe care le deţin, practic, accidentul s-a produs după aterizare. Aşezarea pe pistă a fost lină, deşi pista era inundată, iar avionul este sensibil la pistă umedă şi vânt lateral. În momentul în care se efectuau manevrelele de intrare pe breteaua de degajare, o pală foarte puternică de vânt a lovit aeronava din spate, moment în care aceasta a devenit necomandabilă. Imediat s-a încercat încă un viraj pentru a evita zona de balize, avionul intrând în derapaj”, a explicat pentru Gândul Adrian Goleanu, directorul Romavia. Acesta a mai precizat că, din primele informaţii pe care le deţine, aeronava ar putea fi reparabilă, dar se analizează şi posibilitatea de a se renunţa la utilizarea acesteia.

Avionul implicat în accidentul de marţi seară a fost evaluat la 4,2 milioane de dolari şi asigurat pentru această sumă la Astra. La rândul său, compania de asigurări îşi va primi banii printr-un sistem de reasigulari la care participă un număr cuprins între 23 şi 28 de reasiguratori. Plata daunelor va fi făcută către Romavia, dar banii vor ajunge la o firmă din Irlanda – proprietara avionului – de la care compania românească a închiriat, printr-un contract de leasing operaţional, aeronava. Contractul de închiriere între Romavia şi firma de leasing irlandeză a fost semnat pe 27 februarie 2007 şi se întindea pe o perioadă de 5 ani.

Pasagerii pot cere bani doar în instanţă

La rândul său, Carpatair, compania care opera zborul şi care a închiriat aeronava de la Romavia, susţine că nu vor exista despăgubiri către pasageri în condiţiile în care nu au existat victime. „Niciun pasager nu a suferit traume fizice, deci asigurarea nu poate intra în vigoare”, ne-a declarat Paula Ardelean, vicepreşedintele comercial al companiei. Chiar dacă operatorul zborului nu este obligat să acorde despăgubiri pasagerilor, fiecare persoană aflată la bordul aeronavei are dreptul să solicite daune în instanţă în cazul în care se consideră vătămat sau nedreptăţit. Potrivit legii, vătămarea nu înseamnă doar leziuni fizice, ci şi traume psihice. La bordul aeronavei se aflau şase membri ai echipajului Romavia şi 67 de pasageri ai companiei Carpatair, dintre care 65 de adulţi şi doi copii. (L.H.)

„Asezarea hub-ului la Timisoara a fost ideea geniala care ne-a plasat pe piata“, considera Petrov. Noii parteneri – pe care Petrov nu i-a convins usor sa intre in actionariat – erau Moritz Suter si tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA, Michael Pieper, seful holdingului Franke, avocatii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr si Robert Briner, alaturi de banca de investitii Lombard Odier & Cie din Geneva. Carpatair a beneficiat si de competenta lui Hans Rollin, fost CFO la Crossair.

Printre cauze a fost alegerea gresita a unor rute si eforturile de constituire a unui hub pe un loc gol, cum era atunci aeroportul din Timisoara, explica Petrov. „De atunci am renuntat imediat la orice destinatie care nu ne-a adus suficient trafic“, spune Petrov, cea mai recenta astfel de decizie fiind renuntarea la operarea pe Targu-Mures, odata cu intrarea acolo a low-cost-ului ungar Wizz Air si a Malev.

Cat despre capacitatea aeroportului Timisoara, planurile de dezvoltare vizeaza mai mult decat dublarea capacitatii actuale, din care Carpatair foloses te peste 60%, urmatorul fiind TAROM, cu 10%. In conditiile ingreunarii conditiilor de piata, se gandeste Petrov sa vanda Carpatair?