Șantierul din Cetate trebuie finalizat integral până la 31 decembrie. Se muncește de zor în această perioadă, ultimele fiind lucrările de conservare a vestigiilor din Piața Libertății și Piața Sf. Gheorghe, și așa începute foarte târziu. Primarul Nicolae Robu e optimist și susține că i-a mai venit o idee… cuprinsă însă deja în proiect.
În timpul lucrărilor de reabilitare din Cetate, în Piaţa Libertăţii, pe o suprafaţă de circa 300 mp, au fost descoperite ruinele Băilor Turceşti. „S-a convenit păstrarea in situ, într-o suprafaţă decopertată, denivelată faţă de pavajul general al pieţei, a vestigiilor (…) În urma săpăturilor ulterioare s-a constatat însă că suprafaţa Băilor Turceşti este mult mai mare (…) Totodată, în apropierea Băilor Turceşti, în partea nordică a pieţei, înspre liniile de tramvai au fost găsite vestigiile Hambarului Mare, precum şi resturile unor porţiuni de străzi. Au mai fost descoperite postamentul Monumentului Fidelităţii, canalul austriac şi o fântână austriacă”, explicau reprezentanții primăriei. Pentru protejare, arheologii au propus mai multe variante, dar s-a ajuns la concluzia că atât expunerea liberă a vestigiilor, cât și acoperirea cu sticlă ar implica lucrări care ar distruge parţial băile turceşti. În aceste condiții, s-a ales „conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor Turceşti”. Soluția a fost contestată de arheologi și simpli timișoreni, dar părerile lor au fost trecute cu vederea de reprezentanții PMT și s-a trecut la punerea în practică a proiectului. Practic, Băile Turcești vor fi „îngropate” sub pavaj, locul în care se află acestea urmând să fie marcat la suprafață.
„Toată lucrarea trebuie să fie gata până în 31 decembrie 2015. Noi vrem să fie gata mai devreme și pe acest proiect, dar și pe celelalte, pentru că, evident, în ultimele zile, atunci, de Crăciun, de Anul Nou nu se mai lucrează”, a spus, marți, primarul Nicolae Robu. Edilul a anunțat, foarte încântat, că Băile Turcești vor putea fi văzute totuși. „Tot am vrut să am o discuție cu specialiștii, dar nu s-a întâmplat. Lansez ideea fără să fi vorbit cu ei: să creăm o machetă cu tot ce se acoperă în Piața Libertății, la o anumită scară, să se poată vedea acolo ce este dedesubt. Pe baza fotografiilor și filmulețelor care au fost realizate cu tot ce s-a descoperit în Piața Libertății să se facă o reconstituire la o scară mică și să avem posibilitatea să vedem ce soluții au fost adoptate la vremea respectivă și să dăm și o notă de spectaculozitate. Eu spun doar ideea acum, specialiștii vor trebui să o ia la analizat și apoi să o ducă la îndeplinire”, a declarat Robu. Această machetă a fost însă prevăzută însă de la bun început în proiectul ales, singura diferență fiind… materialul din care va fi realizată. În proiect e din bronz, în viziunea primarului e din cărămidă. „Nu am stabilit încă dimensiunile, m-am gândit să fie o machetă în care să fie construit tot ce este îngropat, din cărămizi mai mici, o reproducere la scară mică a tot ce este acolo. Aș vrea să fie și luminată, să poată fi văzută și noaptea”, a mai explicat edilul.
Deși pe plăcuța din Piața Libertății este trecut ca termen de finalizare luna martie 2016, primarul spune că e doar o formalitate. „Sunt termene prelungite pentru toate proiectele, este politica la nivel național. E posibil să lucrăm la ele până la sfârșitul lui martie 2016, fără a mai putea deconta din fonduri europene ce se face în 2016, dar noi nu mai ajungem acolo. A fost o recomandare de la Ministerul Dezvoltării, s-a mers pe astfel de prelungiri”, susține edilul. Tot până la finele anului va fi gata și șantierul din Piața Sf. Gheorghe. „Lucrările care se executa sunt acelea de restaurare, consolidare, protejare şi conservare a zidurilor Bisericii Iezuite din Piața Sf. Gheorghe, dar si a fragmentelor de ziduri de cărămidă și fundația minaretului. Zidurile vor fi expuse liber, au fost sablate și tratate în vederea hidrofugării, dar și supuse procesului de biocidare (protecție la microorganisme – n.r.). Se lucrează acum la aplicarea protecției în partea superioară a zidăriilor, o protecție reversibilă, pentru a împiedica infiltrarea apei”, a mai explicat Robu.
Comentarii prin facebook