Nu știm câte clădiri cu risc seismic sunt în Timișoara, dar, conform ultimelor studii, care datează de acum câțiva ani, în zona de sud a orașului pare mai expusă riscurilor. Primarul Nicolae Robu a cerut un inventar al „bulinelor roșii”, dar spune că informațiile pe care le-a primit până acum sunt contradictorii. În aceste condiții nu se știe nici care sunt magazinele, restaurantele și barurile care ar trebui închise.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice orice activități în clădirile cu risc seismic. Sunt afectate de Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente toate spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință. Este vorba despre baruri, restaurante, cluburi, dar și diverse instituții publice. Dacă în București legea a produs deja primele efecte, fiind închise mai multe localuri, dar și două teatre, la Timișoara, lucrurile nu sunt deloc clare. Asta, pentru că primăria nu știe exact care sunt imobilele cu risc seismic. „Am fost informat că s-a făcut ceva în timpul administrației Ciuhandu, dar, din păcate, nimeni nu știa în ce stadiu s-a ajuns. Le-am cerut să se documenteze, să nu plecăm de la 0, dacă se poate, nu știu ce s-a făcut atunci. O vom lua și de la 0, dar este un subiect care trebuie tratat cu toată responsabilitatea și îl vom trata ca atare. Nu am o situația clară (asupra imobilelor cu risc seismic – n. r.), am primit informații contradictorii. Domnul secretar mi-a spus că s-a făcut ceva, dar nu știa până la ce nivel (…) În orice caz, directorul de la Patrimoniu, Laura Koszegi, împreună cu administratorul public Sorin Drăgoi, are sarcina să lămurească lucrurile”, spune primarul Nicolae Robu. Când ar putea fi gata acest inventar e o altă necunoscută. „Nu știu să vă spun cât va dura, trebuie să facă niște analize preliminare. Nu am fost niciodată legat de acest subiect și chiar nu mă pot pronunța”, susține edilul.
În 2007, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a întocmit o listă provizorie a clădirilor cu risc seismic. Era vorba despre 588 de blocuri, toate construite înainte de 1978. De altfel, în 2006, Direcţia de Urbanism a trimis notificări către 400 de asociaţii de proprietari, cărora li s-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor lor. În 2012, municipalitatea a găzduit o dezbatere pe tema riscului seismic din zona Banatului şi siguranţa construcţiilor. Concluziile n-au fost deloc liniștitoare. „În zona de vest a Timişoarei există o falie care trece prin zona Metro şi care, dacă se va activa vreodată – deocamdată nu este activă – va afecta foarte mult zona construită a Timişoarei, mai ales că avem foarte multe clădiri vechi. Avem multe clădiri construite înainte de 1850, dar cele mai multe clădiri vechi sunt construite între 1850 şi 1920. Acestea sunt construite în Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Badea Cârţan, zona Iosefin şi Splaiul Tudor Vladimirescu. Acestea vor avea o comportare necorespunzătoare la viitoarele cutremure”, susținea prof. dr. ing. Marin Marin, de la Facultatea de Construcţii a Politehnicii.
Prof. Marin a fost categoric și într-o altă privință. „În partea de sud a Timişoarei predomină nisipurile şi sunt posibile tasări differentiate, astfel că imobilele vechi vor avea de suferit. Clădirile s-ar putea ca la un colţ să se taseze mai mult, la altul mai puţin, să apară fisuri, crăpături, şi neavând planşee, centuri din beton armat, ele cedează uşor În partea de nord predomină argilele, cu grosimi de şase-opt metri, nivelul apei subterane este coborât, această zonă este cea mai sigură. Eu zic că toate clădirile construite înainte de 1850, cele cu parter, eventual parter cu etaj, şi o parte din cele construite până în 1920, multe dintre ele în Piaţa Unirii și Piaţa Libertăţii, s-ar putea să nu cadă, dar să fie afectate foarte grav în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 5,6-6 pe scara Richter”, spunea specialistul în rezistență. Banatul este pe locul doi pe scara seismică a României, după zona Vrancea.
Comentarii prin facebook