Proiecte avem cu sutele, nu știm exact ce facem cu ele! Dezbaterea publică pe tema Strategiei integrate de dezvoltare urbană a Polului de Creștere Timișoara, organizată joi, a strâns un public neașteptat de numeros. Strategia care va trebui să treacă de votul consilierilor locali cuprinde nu mai puțin de 360 de proiecte, cele mai multe dintre ele în stadiul de… idee!
Strategia integrată de dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara a fost pusă joi în dezbatere publică, așa cum prevede procedura. Documentul, care vizează dezvoltarea Timișoarei până în 2023, a fost elaborat de Direcția de Dezvoltare a PMT, în colaborare cu departamentul de geografie al Universității de Vest, prin Centrul de Dezvoltare Regională, și are 373 de pagini. În termeni seci, acesta vizează „creșterea competitivității economice, dezvoltarea unei infrastructuri integrate și flexibile, asigurarea unui mediu social intercultural coeziv și dinamic, asigurarea unui habitat ecologic și oromovarea unei administratii inteligente, inclusive si transparente”. „Chiar dacă în noua structură financiară a Uniunii Europene, Polul de Creștere nu mai are aceeași valoare ca în exercițiul trecut, considerăm că dezvoltarea trebuie s-o facem împreună, așa că am continuat pe aceleași principii”, a spus viceprimarul Dan Diaconu. „Această strategie integrată de dezvoltare nu vizează doar Programul Operațional Regional, ne referim la toate proiectele operaționale sectoriale sau regionale, dar și proiectele din venituri proprii. Un astfel de document este foarte important. Sunt 360 de proiecte în diverse stagii, de la idee la proiect tehnic. Ni s-a recomandat să le introducem pe toate. Stabilim ce este mare și important, ulterior se vor face modificările necesare”, a afirmat, la rândul lui, Marian-Constantin Vasile, consilier personal al primarului Nicolae Robu.
Dezbaterea publică a pornit la drum greoi, cu o prezentare a documentului, care a durat aproximativ 40 de minute, făcută de prof. univ. dr. Nicolae Popa, de la departamentul de geografie al UVT. Universitarul a disecat fiecare componentă a strategiei, subliniind însă că aceasta integrează puține proiecte mari, din două motive: resursele modeste, potențial alocabile, respectiv restricțiile la finanțare europeană. Din public au urmat, apoi, câteva intervenții legate de proiectele incluse în document și de felul în care au fost implicați în întocmirea acestora reprezentanții societății civile. Interesant este că, deși strategia include 14 comune din apropierea Timișoarei, un singur primar a participat la dezbatere: este vorba despre Alin Nica, edilul șef din Dudeștii Noi. Acesta a cerut să fie luată foarte în serios rețeaua de transport periurban, în contextul dezvoltării extraordinare a comunelor de pe inelele I și II de circulație și a solicitat, de asemenea, o mai mare atenție acordată turismului. Un alt punct dezbătut a fost cel legat de liniile de cale ferată care traversează Timișoara și care, conform Masterplanului General de Transporturi, ar urma să fie dublate, deși primarul Nicolae Robu consideră că „îngroparea” lor este soluția cea mai bună. „Există o temă de proiectare la nivelul ministerului, care prevede încă o linie paralelă și deservirea în ambele sensuri. În masterplan există reabilitarea liniei de cale ferată Caransebeș-Arad, aflată în stadiul de licitație pentru studiu de fezabilitate și proiect tehnic. Sunt 8 sau 9 kilometri în Timișoara, între Gara de Nord și Gara de Est”, a explicat viceprimarul Dan Diaconu.
Timișorenii care nu au ajuns la dezbatere, dar sunt interesați de subiect pot face propuneri până marți, 29 martie, fie în scris, la Direcţia Secretariat General – Biroul Asistare Consiliul Local, fie prin e-mail. Strategia poate fi consultată aici. „Cert este că există o strategie și avem un portofoliu care permite dezvoltarea Timișoarei pe toate axele prevăzute în strategie și acoperă o plajă largă, din punct de vedere al nevoilor de finanțare pe Programul Operațional Regional. E foarte greu de spus care este cel mai important proiect, pentru că pe fiecare axă sunt proiecte îndrăznețe. Există un proiect complex de regândire a cercetării în Timișoara, dar există și proiectele complexe prezentate deja în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Sunt noile pasaje, sunt lucruri legate de transportul în comun, toate proiectele din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă au efect până în 2020 și sunt cuprinse în strategie. În 2023 este termenul, noi încercăm să raportăm la exercițiul financiar al Uniunii Europene. Multe dintre proiecte sunt eligibile (pentru finanțare europeană – n.r)”, a mai spus Dan Diaconu. O concluzie nu există, în afară de aceea că, practic, au fost puse pe hârtie mai multe idei avute de administrații locale, instituții de învățământ, mediul de afaceri și ONG-uri. Câte dintre acestea sunt și realizabile practic, dincolo de diagrame și prezentări pe calculator, rămâne de văzut…
Comentarii prin facebook