„Să le fie rușine pentru atitudinea pe care o au față de echipa fanion a Timișoarei, Timișului și întregului Banat, echipa care ne reprezintă cu atâta cinste”, a răbufnit primarul Nicolae Robu pe Facebook, la finele meciului cu Juventus București, împotriva consilierilor care n-au votat proiectul privind finanțarea lui ACS Poli. Se știe, în ședința festivă din 3 august, Executivul Primăriei a venit cu un proiect de hotărâre întocmit în mare pripă, privind alocarea a cinci milioane de lei pentru clubul timișorean. Cum era de prevăzut și pentru neinițiați, fiind perioadă de concedii, absenteismul a fost mare, iar proiectul a cazut. Robu a făcut circ, s-a dat de ceasul morții că din cauza PSD și a altor „dușmani” ai Timișoarei, Poli rămâne fără bani. Și a plecat în concediu, cu simțul datoriei împlinite.
Haideți însă să ne uităm cum au stat lucrurile până la data de 3 august și să vedem dacă Robu și-a dorit cu adevărat finanțarea lui Poli sau a făcut un circ ieftin pentru a mulțumi pe toată lumea. Se știe, pe data de 18 mai, Guvernul Grindeanu adoptat o ordonanță de urgență prin care autoritățile locale au primit verde la finanțarea sportului, putând fi sponsorizate inclusiv echipe private. Un lucru pe care primarul Nicolae Robu îl cerea de mai mulți ani. Iată că i s-a făcut voia! Ce face Primăria Timișoara în acest context? Nimic. După un final incredibil de campionat și un baraj cu UTA, Poli reușește să rămână în prima ligă. Ce face primarul Nicolae Robu în privința finanțării echipei pentru noul campionat? Nimic.
Mai trece timpul și jucătorii încep să se plângă că nu și-au luat de mult timp salariile. Ce face primarul Nicolae Robu? Spune că trimite o scrisoare la Ministerul Finanțelor ca să-i explice cei de acolo cum e cu cu ordonanța lui Grindeanu. Se întâmpla pe 10 iulie, la aproape două luni de la apariția ordonanței. Evident, primarii din întreaga țară știu cum s-o aplice. Iată ce declara Robu pe 13 iulie: „Aflu că în multe locuri se dau bani la cluburile sportive. Eu nu procedez prin imitare, vreau să fiu corect. Oricât de mult iubesc Poli, oricât de atașat aș fi de acest proiect, nu vreau să-l susțin făcând ilegalități. Eu mă zbat, dar nu voi susține proiectul făcând ilegalități (…) Să ajung ca fraierul să-mi mai pătez și onoarea și să risc chiar mai mult decât atât?”. Deci nu era nicio grabă, iar primăria nu face nimic.
În paralel însă, se făceau calcule de buticar, nu plan de afaceri. Potrivit acestora, Poli urma să primească ceva bani privind drepturile de televiziune de la Ligă, bani cu care urma să se plătească restanțele, rămânându-i și pentru activitatea viitoare. De ce spun buticar? Fiindcă nimeni nu s-a gândit că și statul își va cere drepturile, datoriile ajungând la peste două milioane de euro. Și e și normal. Iar ANAF pune poprire pe toți banii veniți de la ligă, inclusiv pe cei care ar fi trebuit să stingă restanțele salariale pe trei luni. În acest moment, situația devine dramatică. Toți jucătorii pot pleca liberi de contract, în cazul în care își doresc acest lucru, astfel fiind semnate angajamentele cu clubul. E finalul lunii iulie. În fine, și Robu, și cei de la Poli realizează cât de groasă e treaba și, după două luni și jumătate, de la apariția ordonanței, se gândesc la finanțarea de la consiliul local. Și s-a văzut cât e de ușor. S-a scos un cazier fiscal de la ANAF în câteva zile, iar Executivul Primăriei a promovat hotărârea de care am vorbit din start. Ghinion, prea tâziu. În plină vară lumea pleacă în concediu.
Văzând toate acestea, evident te întrebi de ce nu s-au făcut demersurile de finanțare mai repede. Fiindcă era la mintea unui copil de șase ani că în plină vară va fi greu să treacă proiectul. Avem de-a face cu diletantism? Și-a atins Robu limita de competență? Dar el ne spune că e un focar, o chintesență a competențelor din toate domeniile, un demn urmaș al lui Leonardo da Vinci, de la muzică, poezie și pictură, la inginerie, politică și fotbal, nimic nefiindu-i străin, astfel că nu poate fi acuzat de incompetență.
Și atunci, unde-i problema? Trebuie remarcat că atât presa, cât și electoratul timișorean se împart în două în chestiunea de față. O parte dorește finanțarea echipei de la buget, o alta nu. Or, Robu pare să fi făcut în ultima perioadă un ciudat mers pe sârmă pentru a da satisfacții ambelor părți. A vorbit tare că vrea bani pentru Poli, mulțumindu-i pe cei care doresc acest lucru și asmuțindu-i în același timp pe PSD-iști. Pe de altă parte, tot ce a făcut la nivel pragmatic a fost pentru a-i satisface pe cei care nu doresc finanțarea. Un teatru ieftin, tradus de români și prin statul cu curul în două luntri. De cele mai multe ori însă, cei care fac acest lucru pică între luntri. Uneori chiar se îneacă…
Comentarii prin facebook