Aproape un sfert din români se tratează des cu antibiotic. Potrivit unui studiu făcut de GfK România, răceala este în topul afecţiunilor pentru care sunt luate antibiotice.
Puţin peste jumătate din românii intervievaţi au declarat că folosesc antibiotic o dată pe an sau mai rar. „Sunt mai mulţi pensionari sau persoane care locuiesc în zona Banat-Crişana-Maramureş care iau antibiotice cu această frecvenţă comparativ cu întregul eşantion”, se arată în studiu. tr-un Astfel, 21% din respondenţi au spus că folosesc tratamente cu antibiotice pentru răceală, 18% pentru infecţiile asociate cu durerile de dinţi, 7% pentru infecţiile cu durere în gât, tot 7% pentru gripă, iar 5% pentru infecţii în general. Medicul de familie a recomandat folosirea unui antibiotic pentru mai mult de jumătate din respondenţi (52%). Opt procente dintre respondenţi au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. Studiul indică faptul că există diferenţe între respondenţii din anumite regiuni sau între cei cu niveluri diferite de educaţie în ceea ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. În Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament antibiotic. În Bucureşti, 63% din respondenţi au spus că tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de medicul de familie şi doar 9% de medicul specialist. Majoritatea respondenţilor sunt de acord că, luate prea des, tratamentele antibiotice riscă să nu-şi mai facă efectul şi că folosirea acestora fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii. Persoanele care au decis să ia din proprie iniţiativa un tratament antibiotic sunt de acord într-o măsură mai mică decât restul respondenţilor cu afirmaţia că folosirea lor fără recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sănătăţii sau cu afirmaţia că antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afecţiunilor grave. Studiul „Consumul de antibiotice la români” a fost realizat în mai 2011, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.000 de respondenţi cu vârsta de peste 15 ani.
Comentarii prin facebook