Câte bordeie, atâtea obiceie. Vorba se aplică și când vine vorba despre celebrarea Noului An. Toți oamenii însă, indiferent de tradiții, speră într-un nou început și au dorința de mai bine.
În Belgia, de Sint Vooranvond, adică în ajunul Anului Nou, se organizează petreceri în familie. Oamenii se felicită, schimbă urări și toastează și pentru prietenii sau rudele care nu sunt cu ei în acel moment. La miezul nopții, în orașe, lumea iese pe stradă, pentru a celebra venirea noului an.
În Brazilia, în prima zi a noului an, se mănâncă supă de linte sau linte cu orez. Asta, pentru că lintea semnifică bogăție. De asemenea, preotesele cultului local macumba se îmbracă în bluze albe și fuste albastre, pentru o ceremonie dedicată zeiței apei, Yemanja. O barcă plină de flori, lumânări și bijuterii este lansată la apă în Rio de Janeiro, de pe celebra plajă Ipanema.
În Danemarca, e de bun augur să găsești la ușa casei, în prima zi a anului nou, o stivă de farfurii sparte. Vechile farfurii sunt păstrate de-a lungul anului, tocmai pentru a fi aruncate pe la porțile prietenilor. Cu cât mai multe cioburi găsești la ușă, cu atât mai mulți prieteni înseamnă că ai. În ajun, la ora 18, regina Margrethe a II-a se adresează poporului ei, mesajul fiind transmis atât la radio, cât și la televiziune, iar la miezul nopții, aceleași canale marchează intrarea în noul an, transmițând bătăile ceasului primăriei din Copenhaga.
Englezii cred că norocul lor în anul care vine depinde de omul care le trece pragul pentru prima dată. Pentru ca lucrurile să meargă bine, acesta trebuie să fie bărbat și să aducă daruri. Darurile tradiționale sunt un cărbune pentru foc, o pâine de pus pe masă și o băutură pentru stăpânul casei. Pentru a aduce noroc, oaspeții trebuie să intre pe ușa din față și să iasă pe cea din spate. Musafirii care vin cu mâna goală sau cei nepoftiți nu sunt lăsați să intre primii în casă.
Tradiția din unele părți ale Germaniei spune că, în ziua de Anul Nou, se toarnă plumb topit în apă rece și, după forma pe care o ia metalul, se poate prezice viitorul. Astfel, o inimă sau un inel înseamnă nuntă, un vapor – călătorie, iar un porc – mâncare îndeajuns pentru tot anul care urmează. De asemenea, oamenii lasă întotdeauna în farfurie câte o bucățică de mâncare, pentru a-și asigura astfel o cămară plină. Din meniu ar fi bine să nu lipsească crapul, despre care se spune că aduce bogație.
În Țara Galilor, la prima bătaie a ceasului care marchează intrarea în noul an, se deschide și se închide ușa din spate a casei, pentru a da drumul anului vechi și a lăsa pe dinafară ghinionul. Apoi, la cea de-a douăsprezecea bătaie, este deschisă ușa din față, iar Anul Nou este primit în casă.
O veche tradiție siciliană spune că, în noul an, norocul vine la cei care mănâncă lasagna. Dar atenție! Nu încercați pastele, pentru că orice fel de tăieței aduc ghinion.
Spaniolii mănâncă, la miezul nopții, 12 boabe de strugure, una pentru fiecare bătaie a clopotului, pentru a avea noroc în cele 12 luni care urmează. Obiceiul este urmat aproape identic și în Peru, însă, pentru noroc, peruvienii mănâncă și a 13-a boabă.
În Grecia, prima zi a noului an este și cea în care este celebrat Sf. Vasile. Bun la suflet și generos cu cei săraci, acesta este unul dintre întemeietorii Bisericii Ortodoxe Grecești. Grecii pregătesc, pentru această zi, o pâine specială, iar în aluat este pusă o monedă. Prima felie este pentru copilul Isus, a doua, pentru stăpânul casei, iar a treia, pentru casă. Dacă moneda este găsită în cea de-a treia felie, se spune că primăvara va veni devreme.
În Norvegia, de pe masa de Anul Nou nu lipsește budinca de orez în care gospodina ascunde o migdală întreagă. Cel care o găsește va avea noroc în următoarele 12 luni.
Comentarii prin facebook