Fiecare țară sărbătorește în felul ei Crăciunul. Fiecare popor are mâncarea sa specifică, tradițiile și obiceiurile sale, iar Moș Crăciun are multe alte denumiri. Toți au însă în comun bucuria de a sărbători alături de familiile lor acest moment special, atât de așteptat tot anul.
În Belgia, copiii îl așteaptă pe Kerstman sau Père Noël, care le aduce copiilor cadouri, dacă au fost cuminți. Darurile sunt așezate lângă bradul împodobit sau în ciorăpei colorați, agățați deasupra căminului. La micul dejun din ziua de Crăciun se servește „cougnou„ sau “cougnolle”.
În Brazilia vine Papai Noel. Masa tradițională de Crăciun în familiile înstărite este pregătită din carne de pui, curcan și porc, șuncă, orez, fructe proaspete și confiate, alături de care se bea, de cele mai multe ori, bere. Familiile cu mai puțină dare de mână au pe masă pui, orez și fasole. Unul dintre deserturile preferate de brazilieni este „Brigadeiro”, făcut din lapte condensat și ciocolată.
Finlandezii cred că Moș Crăciun locuiește în partea de nord a țării, în zona numită Korvatunturi. În Ajunul Crăciunului, dimineața sau la prânz, la masă se servește budincă de orez și o supă dulce, făcută din fructe confiate (prune, stafide, mere, pere, caise și smochine). Cina de Ajun trebuie neapărat să conțină o mâncare specială, preparată din ficat, cartofi și morcovi, cu șuncă la cuptor sau curcan. Finlandezii pregătesc „rosolli”, o salată rece, din cartofi fierți, morcovi, sfeclă roșie, mere, ceapă și castraveți murați. Vinul fiert, aromat cu scorțișoară, nu lipsește nici el, la fel ca turta dulce și tot felul de prăjiturele.
Nemții sunt înnebuniți după Crăciun și iubesc să-și decoreze casele pentru această ocazie. În ferestrele caselor din Germania poate fi văzută foarte des „Adventskranz”, o coroniță împletită din frunze, cu patru lumânărele. În fiecare duminică dinainte de Crăciun, una dintre acestea este aprinsă. „Der Weihnachtsmann” aduce daruri în seara de Ajun, după ce oamenii s-au întors de la biserică. De pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească peștele, în special crapul, sau gâsca, gătite la cuptor.
În Letonia, Moș Crăciun aduce daruri timp de 12 zile, începând din seara de Ajun, și le lasă sub bradul împodobit. Letonii mănâncă fasole neagră gătită cu șuncă de pork și sos, plăcințele, varză și cârnați. În Suedia, Ajunul este cel mai important moment al sărbătorii. La cină se servesc șuncă de porc, hering și fasole neagră, iar apoi se deschid darurile. În dimineața de Crăciun, mulți suedezi merg la biserică.
În Danemarca vine, cu sania trasă de reni și încărcat de daruri, Julemanden. Copiii cred că ajutoarele acestui, Juul Nisse, locuiesc în podurile caselor, așa că lasă pentru ei boluri cu budincă de orez și farfurioare cu lapte. În Franța vine Père Noël, al cărui ajutor, Pre Fouettard, ține evidența copiilor care au fost cuminți. Cei mici își deschid darurile chiar de Crăciun, după ce și-au lăsat pantofiorii lângă șeminee, pentru ca Moșul să le umple.
În Olanda vine Sinterklaas. Apoi, Copiii își lasă în fața ușii încălțările, umplute cu fân și zahăr pentru caii moșului. Dimineața, ei își găsesc pantofii plini cu dulciuri și nuci. Copiii din Spania își lasă pantofii pe pervazuri, cu fân, mere și ovăz pentru caii celor Trei Magi, despre care se crede că refac, în fiecare an, călătoria spre Bethlehem. Unul dintre magi este Balthazar, cel care lasă daruri pentru copii. Suedezii îl așteaptă pe „Tomte”, pe care îl văd ca pe un gnom care apare de sub podeaua casei, cărând după el un sac plin cu daruri. El călătorește într-o sanie trasă de un țap.
Comentarii prin facebook