Gata, avem un nou guvern și un nou premier, care mai așteaptă doar votul de învestitură din Parlament. Un guvern rezultat în urma celei mai grețoase migrații politice din istoria României, aminitind parcă de hoardele migratoare ale începutului de Ev Mediu.
Pe de altă parte, nu trebuie plâns prea mult nici la catafalcul PD-L, acest partid culegând exact ce a semănat. Și a semănat cu multă râvnă și traseism politic, și jaf instituționalizat, clientelism, venalitate, și multă, extrem de multă aroganță, sfidare și nesimțire. A semănat eleneudre, anastăși, ebe, ritze, boci, olteni și – să venim mai aproape de casă – popovici. Pe PD-L nu l-a costat atât scăderea nivelului de trai, cât această trufie dusă la paroxism precum pantofii cu toc împărțiți sinistratelor la inundații și poșetele de zeci de mii de euro atașate la pantofii de mii de euro.
Dar guvernarea PD-L a ajuns de domeniul trecutului, a venit vremea guvernării USL. Ceva mai repede decât se aștepta lumea, fiindcă oricum noua putere câștiga alegerile din noiembrie. Putea să se dea Traian Băsescu peste cap și alt deznodământ nu era. Astfel am ajuns ca noul premier să fie prietenul deputatului PD-L Gheorghe Ciobanu, un „monstru sacru” al traseismului politic.
Nu, nu e o glumă. „Am venit la Timișoara să-i spun bun venit domnului deputat Ciobanu alături de noi, un om pe care-l cunosc de foarte mulți ani și pe care l-am dorit alături de mine (…) Sunt convins că dl. Ciobanu reprezintă un sprijin important pentru moțiunea de cenzură”, spunea, cu mai puțin de o lună în urmă, actualul premier desemnat, venit special la Timișoara să întindă covorul roșu în fața fostului „tătic” al vămilor din vestul României.
Și Ghiță Ciobanu a fost într-adevăr un „sprijin important” pentru căderea Guvernului Ungureanu. El, care, cu o lună în urmă era un soldat devotat al PD-L, fie și din poziția de vicepreședinte al grupului parlamentar al acestui partid. Și pe care nu l-am auzit niciodată să atingă guvernarea PD-L.
Așteptările legate de Guvernul Ponta sunt foarte mari. Oamenii vor să vadă, în primul rând, că noilor guvernanți le pasă. Că aroganța și trufia sunt de domeniul trecutului recent. Or, e cam grea cerință de la ucenicul celui căruia i se spunea Arogantul aka Adrian Năstase. Și deja de la numirea unor miniștri se vede treaba că lucrurile sunt departe de-a fi OK. Exemple: Agricultură (propus omul de casă al lui Dan Voiculescu, cel care un litigiu de 60 de milioane de euro cu respectivul minister), Educație, Sănătate. Adică piloni extrem de importanți pentru o țară.
Nu mai vorbesc de multiplicarea ministerelor și nominalizarea unor lătrăi de profesie. De parcă nominalizările s-au făcut la Hotel Delpack. Revenind la Timișoara, nici aici lucrurile nu par să meargă spre bine. Deja s-a „umflat rânza” în unii PSD-iști și liberali locali, pe principiul „Ciocu’ mic, acum noi suntem la putere!”. Nu mai vorbesc de același Ghiță Ciobanu care vrea să-și impună un om de casă pe funcția de prefect. Și din baron al vămilor să devină baron al județului. Asta fiindcă poate! Și fiindcă e prieten cu Victor Ponta!
Comentarii prin facebook