La Cluj se poate, la Timișoara nu. Primăria Cluj alocă, din 2018, în jur de două milioane de euro pentru proiecte propuse de societatea civilă, punând în practică așa-numitul buget participativ. Primăria Timișoara nu este însă adepta unei astfel de abordări, pentru că „democrația se manifestă indirect”.
Iniţiat în urmă cu 15 ani în Brazilia, bugetul participativ este un instrument adoptat cu succes de peste 1.000 oraşe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin sau Lisabona. Acest concept presupune alocarea unui procent din bugetul oraşului pentru finanţarea unor proiecte propuse de societatea civilă, a căror fezabilitate este verificată de administraţia locală. Clujul este primul oraș din România în care va fi implementat conceptul de buget participativ. Practic, clujenii au putut propune proiecte, pe oricare din următoarele domenii: alei, trotuare şi zone pietonale; mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; spații verzi și locuri de joacă; mobilier urban, iluminat public; infrastructură educațională și culturală. Toate propunerile vor fi analizate de departamentele din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și vor fi anunțate apoi care sunt cele eligibile. Proiectele vor fi supuse votului cetățenilor, în două etape, urmând ca, la finele lunii noiembrie, să fie anunțate cele care vor primi finanțare de la bugetul local. Suma alocată: în jur de două milioane de euro. Sunt depuse câteva zeci de proiecte.
USR Timișoara a propus, recent, Primăriei Timișoara să folosească și ea acest sistem. „Cetățenii pot decide în mod activ cum se vor cheltui o parte din banii publici. În același timp, într-un sens mai larg, ei sunt invitați la o participare activă la guvernarea orașului, putând decide prioritățile de investiții pe cartiere. Pentru ca Timişoara, un oraş care a fost întotdeauna în avangarda modernităţii în România, să beneficieze de acest instrument, ar trebui ca administraţia să accepte această propunere, prin adoptarea, reglementarea şi implementarea administrativă a bugetului participativ”, spunea Alexandru Cadar, președintele USR Timișoara. A fost creată de curând și o pagină de Facebook, al cărei rol este să explice acest concept.
Timișorenii care au sperat că vor putea propune proiecte care să fie puse în practică în cartierele în care locuiesc vor fi însă dezamăgiți. Primarul Nicolae Robu respinge ideea bugetului participativ și susține că, atunci când vine vorba despre bani publici, democrația se manifestă altfel. „Nu mi se pare o idee bună. Noi avem foarte multe lucruri de făcut, într-o abordare care are în spate o strategie. Democrația se manifestă așa cum e potrivit să se manifeste. Când este vorba despre a gestiona banii, asta trebuie să se întâmple conform politicii și angajamentelor pe care și le-a luat primarul față de cei care l-au votat. Democrația se manifestă aici indirect, și nu direct. Noi mai avem ședințe cu cetățenii, avem ședințe și ținem legătura cu consiliile consultative, aflăm ce nevoi au, dar atât. Mai departe noi ne facem treaba. Ne asumăm să comunicăm cu timișorenii, să inventariem nevoile lor, dar mai departe noi stabilim ce se face și ce nu se face în mod asumat”, a declarat, pentru deBanat.ro, primarul Timișoarei.
Comentarii prin facebook