Doar 19% din studenţii români sunt buni, şi asta o declară profesorii lor, supăraţi din cauza generaţiilor tot mai slab pregătite intelectual. Conform Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, procentul a scăzut dramatic faţă de 2009, când profesorii îi considerau buni pe 42% din tinerii cărora le predau.
„Da, chiar aşa e! Ultimele mele evaluări arătau că sunt chiar mai puţini decât atât. Nu au cunoştinţe elementare de limba română, de aritmetică, nu ştiu să scrie un text în limba română. Învăţământul preuniversitar este şi el tot mai slab şi la universitate nu poţi să te ocupi de cunoştinţele de bază. Este disperată situaţia, iar noua lege nu prevede nimic în acest sens. După mine, cea mai mare eroare a sistemului este metoda de evaluare. Universităţile sunt evaluate după studenţii care promovează examenul de licenţă, birocratic, numai pe hârtie, dar studenţii respectivi nu mai sunt evaluaţi. Dacă emite numai diplome, nici universitatea nu are valoare. E la fel la toate facultăţile, pentru că studenţii sunt la fel. Elevi care habar nu au de nimic plătesc o taxă şi devin studenţi, trebuie să-i iei”, spune Nicolae Ţăran, cadru didactic recent pensionat din sistemul de învăţământ universitar.
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior consideră scăderea justificată, ţinând cont de modul în care studenţii îşi impart timpul: în medie, săptămâna studenţească de lucru şi distracţie are 59 de ore. Prezenţei la cursuri şi seminarii îi sunt alocate 19 ore, nouă ore – studiului individual, 17 ore – timpului liber, iar restul, altor activităţi.
„Dacă ne-am raporta la planurile de învăţământ Bologna, numărul de credite este calculat pe baza unui efort de opt ore/zi, ceea ce înseamnă 40 de ore pe săptămână. În realitate, studentul român investeşte cel mult 28 ore, dar de fapt chiar mai puţin, ţinând cont că, din cele 19 ore dedicate prezenţei în sălile de curs şi seminar/laborator, se scad pauzele (şi nu doar cele formale)”, se precizează în studiul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
„Nu ştiu de unde au scos procentul ăsta, lucrurile nu stau chiar aşa, dar un lucru este cert: liceele sunt tot mai slabe. În plus au apărut după ‘90 o serie se universităţi, sprijinite nu se ştie de cine, care nu se bucură de un renume. Universităţile noi nu s-au rodat în sistemul de învăţământ. Studenţii au ajuns să prefere o universitate unde nu trebuie să înveţe mult, îi interesează doar diploma. Aţi văzut că până şi o serie de oameni sus-puşi au colecţionat diplome de studii şi de master care, într-un sistem de învăţământ bine pus la punct, nu se pot obţine aşa de repede. Dar chiar nu se poate spune nimic de universităţile cu tradiţie, care îşi menţin standardul”, consideră Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.
Culmea este că studenţii pun mare preţ pe religie. Pe o scală de la 1 la 10, scorul mediu la întrebarea „Cât de important este Dumnezeu în propria viaţă” este de 8,3. Altfel spus, se pare că studenţii din ziua de azi se bazează mai mult pe ajutorul divin în perioada examenelor, decât pe propria ştiinţă. La asta se adaugă faptul că peste 60% din studenţi apelează la serviciile semiacademice, precum wikipedia sau referate online, în defavoarea materialelor oficiale din biblioteci.
Comentarii prin facebook