Luni a fost prima zi a Postului Paştelui. Până în 24 aprilie, timp de şase săptămâni, creştinii ortodocşi se vor abţine de la alimentele de „dulce” şi vor avea numai două dezlegări la peşte.
În următoarea perioadă, românii care şi-au propus să ţină Postul Paştelui vor înlocui carnea, brânzeturile şi alcoolul cu legume, fructe şi apă. Este cel mai lung şi mai restrictiv post din calendarul creştin-ortodox, însă, pe lângă a urma un regim alimentar sever, oamenii trebuie să încerce să fie mai buni şi să se roage mai mult. Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abţinerea totală de la mâncare şi băutură, sunt lunea şi marţea din prima săptămână a postului, iar în ultima săptămână, numită şi a patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma seara pâine şi apă. În zilele de miercuri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn. În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singura dată, seara, hrană uscată, iar sâmbăta, şi untdelemn şi puţin vin. În toată această perioadă sunt două dezlegări la peşte, în 25 martie, de Buna Vestire, şi în 16 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentaţie bazată pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentaţie de origine vegetală, bazată în special pe legume, care creează un aport de vitamine şi minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară.
Comentarii prin facebook