Beneficiile expunerii corecte şi raţionale la soare sunt foarte bine cunoscute. Pe lângă cele de ordin estetic sau psihologic – expunerea la soare având un rol favorizant în combaterea stărilor depresive -, acesta favorizează sinteza de vitamina D, intervenind astfel în combaterea rahitismului la copii şi a osteomalaciei la adulţi, prin favorizarea absorbţiei calciului şi fosforului din alimente şi fixarea lor în oase. De asemenea, expunerea la soare ameliorează durerile articulare şi întăreşte sistemul imunitar.
Expunerea prelungită însă poate constitui un factor de risc pentru apariţia unor anumite boli cu evoluţie nefavorabilă (cancerul de piele) sau a unor probleme imediate la nivelul pielii, cum ar fi arsurile solare. Expunerea pentru o perioadă îndelungată la soare are şi alte efecte nocive, în afară de arsuri, cum ar fi insolaţie, reacţii alergice, probleme de vedere (scăderea acuităţii vizuale, leziuni ale retinei). Gravitatea acestor probleme depinde şi de tipul pielii fiecărui individ în parte. Astfel, persoanele cu ten deschis, pistruiat, roşcate sau blonde şi cu ochi albaştri sunt mai sensibile la radiaţii decât persoanele cu ten măsliniu. De asemenea, vârsta are şi ea un rol important ca factor de risc, persoanele predispuse la arsuri fiind cele cu vârste extreme: sub şapte ani sau peste 60 de ani. Arsurile pot fi însă prevenite prin luarea unor măsuri de protecţie aplicate înainte şi după expunerea la soare. Măsurile elementare includ evitarea orelor periculoase pentru expunerea la soare (11-17), mai ales dacă persoana se încadreaza în grupa cu factori de risc, utilizarea cremelor cu factor de protecţie solară, de preferinţă cât mai mare (+30, +50), purtarea de haine cât mai lejere şi mai deschise la culoare, reducerea pe cât posibil a timpului de expunere la soare.
Totuşi, în cazul în care ajungem să facem insolaţie sau să avem arsuri după expunerea la soare, trebuie să ştim care sunt primele măsuri ce trebuie luate pentru a nu ne afecta starea de sănătate. Consumul de lichide în cantitate mare este esenţial (minimum doi-trei litri), deoarece starea de deshidratare în astfel de situatii este marcată. De preferinţă să nu fie sucuri acidulate şi să nu fie reci, ci apa plată, apă minerală, ceaiuri, la temperatura camerei. Se pot pune comprese reci pe zonele afectate ale corpului şi, dacă este posibil, se pot face duşuri reci. În cazul în care temperatura corpului este ridicată, peste 38,5 grade Celsius, este recomandată scăderea ei cu tablete de Algocalmin şi neapărat anunţarea medicului de familie pentru a vedea dacă este necesar un consult.
Comentarii prin facebook