„Ce mai e cu Poli?”; „Ce se mai întâmplă cu Poli?”; „ Nu mai pleacă Elefantul?” (Ce-i drept, în loc de „elefant” se utilizează o altă denumire, dar ar putea sări în sus Consiliul Discriminării). Sunt întrebări pe care le aud de zeci de ori pe zi. Cei întrebaţi ridică din umeri neputincioşi. Nimeni nu mai ştie nimic. Şi asta, în condiţiile în care mai sunt doar trei săptămâni până la startul Ligii a II-a. Şi au trecut două luni de la finalul campionatului şi de la momentul în care se ştia că Poli nu obţine licenţa pentru prima ligă. O stare de confuzie şi incertitudine în jurul lui Poli ca acum n-a mai existat din perioada Zambon. Nimeni nu ştie nimic. Un singur lucru se întâmplă însă cu o mare consecvenţă: vânzarea jucătorilor. „Primul venit, primul servit”, pare să fie noul slogan de la Poli. Rând pe rând, toţi jucătorii părăsesc echipa. Nu mai avem nici antrenor. S-a ajuns chiar în situaţia halucinantă ca împrumutătorul Marian Iancu să se roage de jucători să semneze cu alte echipe, vezi cazul Bourceanu. În această săptămână a avut loc şi mult aşteptata întâlnire dintre Iancu şi liderii administaţiei locale, dar şi ai filialelor politice. O întâlnire organizată în semiclandestinitate. Chiar s-a făcut o încercare de prost gust de păcălire a presei, întâlnirea fiind fixată la aceeaşi oră cu ultima conferinţă de presă a lui Dusan Uhrin.
Marea problemă aici este că timişorenii, dar şi timişenii, au susţinut în ultimii ani echipa cu peste zece milioane de euro. (Transparenţă totală, nici măcar această sumă nu se ştie cu exactitate, chit că e vorba de bani publici.) Da, ei au susţinut-o, nu autorităţile locale, aşa cum se tot spune. Nici Ciuhandu, nici Ostaficiuc, nici Orza, nici măcar Cojocari n-au scos bani din buzunar pentru Poli. Sau, mă rog, au scos în aceeaşi măsură precum ceilalţi timişoreni. Mai mult, nici măcar bilete la meciuri nu-şi cumpără, aşa cum fac timişorenii. Şi ocupă şi locuri care ar putea fi vândute cu sume frumoase. Dacă tot intră pe gratis, ar trebui măcar să primească locuri la peluză, iar locurile lor să fie vândute celor care, în afară de vorbe, dau şi bani pe bilete. Ca o paranteză, preşedintele lu Real Madrid îşi cumpără bilete la meciuri. Timişorenii merită mai mult respect de la autorităţi. Merită să ştie ce se mai întâmplă cu echipa lor. Fie şi fiindcă sunt singurii finanţatori ai echipei, împrumutătorul Iancu nemaibăgând un leu de câţiva ani. Fiindcă nu ei sunt vinovaţi pentru retrogradarea lui Poli. Nimeni nu i-a întrebat când li s-au luat bani din buzunar pentru a finanţa o echipă care a ajuns în Divizia B. Nu ei sunt vinovaţi de faptul că nimeni nu a urmărit ce face Iancu cu banii lor, câte tone de ciocolată şi costume Armani decontează la primărie. Cu toate astea, sunt trataţi cu un imens şi nemeritat dispreţ. Chiar aşa mult cer timişorenii? Chiar aşa, pe banii lor, nu li se poate da un răspuns la această întrebare: „Ce se mai întâmplă la Poli?”.
Comentarii prin facebook