Parlamentarii de Timis, extremele legislativului

Stam zilele trecute pe o terasa din Unirii impreuna cu doi colegi de breasla.
La masa alaturata, patru fufe. Una dintre ele, care radea cu gura pana la urechi, cu ochelari de soare pe ochi, recenta intoarsa cica „din Anglia” si cu cate un „ochei” la fiecare trei cuvinte – sotia deputatului Marius Cristian Dugulescu. Radea cu gura pana la urechi cand prietena ei blonda a inceput sa barfeasca pe celebrul Alin Popoviciu.
Au urmat apoi discutii cu chicote de ras despre „tipa de la partid care se umfla cu silicon”, despre „aia care a furat bani de la i te me”, despre Balas si despre parfumul preferat, dar si despre ciorba de burta pe care una dintre ele, cu accent de Moldova, spunea ca stie sa o gateasca mai bine ca astia de la restaurant „.
Co ochelarii pe ochi, sotia Dugulescu dat un telefon si a fost vizibil deranjata ca „nu raspunde proasta asta…….. dar sun pe al meu si rezolvam…….”
Apoi a inceput doamna sotie de deputat sa spuna cat de mult il respecta pe regele Mihai si pe regina, si cat de frumos a vorbit regele la Parlament. „Ma, se vede ca e rege, nu ca altii, a conchis ea cu aer de atotstiutoare” (cred ca dorea sa spuna ca regele l-a depasit pe Basescu si pe cei din partidul sotului ei).
Sorbeau din cafea toate patru si se plangeau pe rand ca nu sunt tratate de fetele de la bar „ca in America”.
O alta tipa de la masa a spus-o cu superioritate, „noi ne facem vacanta in Spania draga….”.
Duguleasca avea ceva de comentat la fiecare persoana care indraznea sa treaca prin fata ei si sa ii blocheze soarele, de parca ea ar fi actionar majoritar in sistemul nostru solar.
Intreb eu acum, ca un muritor de rand: cum au ajuns doamnele astea sa calatoreasca pe banii nostrii in toata lumea? Eu platesc taxe si impozite, eu muncesc de dimineata pana seara si nu ma plang. Ele se imbraca „de firma” si se plang ca nu ne plecam in fata lor.
Chiar atat de mare este obraznicia unora.

Despre mult stimatul domn Dug….,se poate spune ca se aseamana cu cel ce a fost ministrul Burducea.Dimineata era cu crucea,la pranz era cu steaua,iar seara mergea sa petreaca cu „cine da mai mult”.In cazul ca nimeni nu raspundea la apel [adica nu cotiza,cum mai nou se spune astazi],mergea la culcare,caci si maine este o zi.Iarta-ma,daca am gresit.Nicu.