Timişoara a ajuns în faţa unui eveniment care, de regulă, se întâmplă doar în vremuri de război. Pe motiv că nu s-a plătit o datorie (sau mai multe?) la ENEL, de vineri s-ar putea să nu mai circule tramvaiele şi „firobuzele”. Până nu se va întâmpla ceva şi cu furnizorii de motorină, vor mai circula autobuzele şi „firobuzele” care pot trece de pe curent electric pe combustibil lichid. Toate acestea, fiindcă Primăria Timişoara este datoare Regiei de Transport, care, la rândul ei, a ajuns datoare furnizorului-monopol de electricitate. Aici intervine o altă constatare: Primăria Timişoara a ajuns în pragul falimentului. O spun cifrele, nu detractorii actualei administraţii. Şi, culmea, în condiţiile în care nu prea s-a făcut nimic notabil, trainic în oraş. Cu excepţia unor spoieli la plesneală. Ce-i drept, în ultima perioadă au demarat câteva lucrări mai spectaculoase, pe motiv că va fi tăiată panglica la anul. Coincidenţă mare, an electoral! Evident, primarul Gheorghe Ciuhandu nici nu s-a gândit la acest lucru atunci când abia acum, după opt ani, au fost demarate lucrările la Parcul Copiilor, la Parcul Rozelor, la unele drumuri, pieţe sau la câteva clădiri din Piaţa Unirii. Aproape toate aceste lucrări s-au făcut însă din bugetul propriu. Nu discut aici dacă se putea face cu bani mai puţini sau nu.
În schimb, ani la rând, municipalitatea timişoreană nu a făcut niciun proiect pentru atragerea unor fonduri europene. Şi asta în condiţiile în care toate oraşele din România accesau la greu astfel de fonduri. Era şi greu să faci însă proiecte cu „specialiştii” din dotare, aleşi pe sprânceană doar pe motiv că sunt „de încredere”. Într-un târziu, prin bunăvoinţa Elenei Udrea, noua prietenă a primarului Gheorghe Ciuhandu, a reuşit şi municipalitatea timişoreană să mai acceseze unul-două proiecte.
Revenind la situaţia materială în care se află primăria, să mai amintim că mai există o societate, Colterm, care a cam ajuns pe butuci. Aici au început procesele prin care mai multe firme solicită insolvenţa furnizorului de agent termic. Acum, în prag de iarnă! Cât priveşte RATT-ul, nu trebuie uitate practicile populiste ale primăriei, toţi pensionarii având gratuitate pe mijloacele de transport. Şi nu 80%, 90% gratuitate, ci 100%. Inclusiv cei care au pensii de peste 100 de milioane de lei vechi. Dar cine reprezintă nucleul dur al electoratului lui Ciuhandu? Ca pe vremuri al lui Ion Iliescu, e vorba de pensionari. Pensionari care sunt şi cei mai tari agenţi de influenţă ai primarului. În pofida situaţiei financiare dezastroase, primăria vrea să se mai împrumute cu 50 de milioane de euro pentru a cumpăra tramvaie noi. Să vedem însă cine o mai împrumtă şi cu ce dobânzi. La fel, vrea să dea drumul la alte lucrări, cu toate că nu le plăteşte pe cele vechi.
Dacă ar fi o firmă, primăria era dată de mult în judecată pentru a intra în insolvenţă, dar aşa… Şi vorbim de o primărie care are gradul de colectare a taxelor de peste 90%. În oraşele din Moldoiva, de exemplu, gradul de colectare este în jur de 50% Bine, în schimb, că mai există bani pentru coafarea firelor de iarbă de pe marginea drumurilor, vopsirea asfaltului sau instalarea de stâlpişori la tot pasul. Că doar trebuie să trăiască şi firmuleţele de casă ale primăriei, Drufec, respectiv Rosign.
Comentarii prin facebook