Există o limită până la care trebuie să încercăm să salvăm un dinte. Tot ceea ce trece de această limită face mai mult rău și va crește costurile pentru a repara ceea ce de fapt noi credeam că salvăm.
De multe ori vrem cu disperare să auzim un anumit răspuns, căutăm medicul care ne promite ceea ce ne dorim, dar ceea ce omite să ne spună acel medic este că soluția problemei noastre este una de scurtă durată și ne menține o continuă infecție în corp.
Imaginea de mai sus prezintă un dinte cu o coroniță de ceramică pe zirconiu (unul din cele mai scumpe materiale). Pacienta ne-a spus că simte acel dinte sensibil și că o doare tot timpul când mușcă pe el, neputându-l folosi.
Culoarea dintelui era cenușie, deci coronița aceea scumpă, care ar fi trebuit să nu se deosebească de ceilalți dinți, nu mai reușea să-și îndeplinească funcția. Oricine și-ar putea da seama că ceva este în neregulă cu dintele respectiv, așa că am făcut o radiografie și am văzut care este cauza durerii.
În dreptul săgeții se vede cum pivotul a perforat rădăcina dintelui, în această situație impunându-se extracția. Pacientei i s-a explicat care este cauza durerilor la dintele respectiv și că acesta nu mai poate fi salvat și a înțeles că extracția este cea mai bună variantă de tratament.
Menționăm că pacienta a venit să ceară o a doua părere, după ce i s-a propus efectuarea unei rezecții apicale (realizarea unui orificiu în os și prin acea gaură, tăierea vârfului rădăcinilor) ca tratament pentru a salva dintele respectiv.
Împreună am decis că dintele respectiv nu mai poate fi păstrat, deoarece menține o permanentă infecție în organism, nu poate fi folosit în masticație deoarece este fracturat, iar o așa-zisă încercare de a-l salva printr-o rezecție apicală nu ar face decât să ducă la pierderea a și mai mult os necesar unui viitor implant.
Am tăiat coronița și dintele în două bucăți pentru a proteja cât mai mult osul în timpul extracției și am făcut o fotografie pentru a arăta de unde vine culoarea aceea cenușie a dintelui. Degeaba punem o coroniță total fizionomică, cum este cea de ceramică pe zirconiu peste un pivot metalic, deoarece metalul va transpărea prin coronița ceramică, dându-i un aspect neplăcut.
S-a realizat extracția, iar pentru a nu pierde os s-au pus granule de os artificial, astfel nivelul osului va rămâne același ca înainte de extracție, astfel inserarea unui implant va fi mult mai ușoară.
După patru luni, când granulele de os se vor osteointegra, se va insera implantul, iar ulterior se va realiza coronița pe implantul respectiv și pacienta va avea un dinte sănătos de care se va putea folosi.
Astfel încercările de a salva dintele respectiv au luat sfârșit, s-a renunțat la ideea unei rezecții, scutind pacienta de stresul operator și de costurile implicate de această intervenție, iar toată atenția s-a concentrat spre un plan de tratament ce cu siguranță va da rezultate bune în viitor.
Comentarii prin facebook