Baronul Frunzăverde a zis: „Pohta ce pohtesc este ca județul Mehedinți să intre în Regiunea Banat!”. Iar vătafii și arendașii USL din zonă, de la Marcel Vela din Caransebeș până la Nicolae Robu și Sorin Grindeanu din Timișoara, i-au ținut isonul. Că nu se știe niciodată ce se întâmplă, iar fiecare arendaș ține în geanta diplomat cravașa de baron. Fiindcă pe moment lucrurile sunt clare, în laboratoarele USL fiind deja stabilit ca Sorin Frunzăverde să conducă viitoarea regiune Banat.
Discuțiile privind intrarea Mehedințului în Regiunea Banat au apărut după ce, se pare că Hunedoara va merge în altă parte, la Sibiu. Și toate acestea în urma discuțiilor cu pistoalele pe masă între baronii USL, în urma cărora numărul regiunilor a crescut de la opt la zece. (Dar pot fi și mai multe în viitor!) Iată însă că, după ce am scăpat de un județ destul de sărac precum Hunedoara, unii se gândesc serios să aducă în regiune unul și mai sărac precum Mehedințul. Penultimul pe țară, ca PIB! Pe ce motiv? Fiindcă Orșova a fost a Banatului. Asta ca și cum, dacă vreau să mănânc un mușchi de vită, trebuie să înfulec ditamai întreaga vacă.
Problema e însă alta. La fel ca în cazul baronilor din Evul Mediu, nici pe baronii contemporani nu prea îi interesează calitatea vieții „supușilor” lor și nici compatibilitățile de orice natură dintre ei. Ei își doresc o cât mai mare putere, o putere dată de întinderea domeniului pe care îl stăpânesc și de numărul „supușilor” care-i slujesc. Din acest punct de vedere, intenția lui Frunzăverde este de înțeles. S-a săturat să fie doar baron de Caraș, județ pe care-l stăpânește de două decenii. Perioadă în care a „reușit” – fie vorba între noi – să facă din acest județ unul dintre cele mai sărace din țară.
Dar mult nu înseamnă neapărat și bun, nu înseamnă neapărat și calitate. Fiindcă lucrurile sunt destul de clare. Din punct de vedere istoric, cultural și orice se vrea, Mehedințul (cu excepția Orșovei și a vreo trei comune) aparține de Oltenia. Nu are nimic în comun cu istoria, identitatea, tradițiile Banatului. Ori regionalizarea țării trebuie să țină cont și de astfel de componente, nu doar de pohtele de mărire ale baronilor.
Și deloc de neglijat este și factorul economic. O regiune trebuie să ajungă la o anumită omogenitate. Timișul este cel mai bogat județ din țară, după București, iar Mehedințul al doilea de la coadă. Vrem noi, timișorenii, să ajungem pe la mijlocul clasamentului, luând în spate un lest precum Mehedințul? După ce că nu știu ce se întâmplă cu banii timișorenilor vărsați la București, de ce din buzunarul meu să susțin financiar ajutoarele sociale ale celor care n-au chef să muncească din Gogoșu sau Bălăcița? De ce din banul timișoreanului să fie susținută corupția generalizată a politicienilor din Mehedinți? Județ foarte sărac, Mehedințul se poate lăuda însă cu tot felul de ciocoi politici extrem de bogați și foarte pricepuți în mânuirea banului public spre conturile personale.
Ori s-au gândit să strângă în aceeași regiune pe țiganii din Strehaia cu cei din Timișoara, că tot se spune despre capitala Banatului c-a devenit o Strehaie a Vestului? Oare n-ar fi mai bine ca, dacă tot își dorește să fie baron peste județul Mehedinți, Frunzăverde să meargă la Craiova? Și, eventual, să-i ducă cu el pe toți cei care îi susțin ideea!
Comentarii prin facebook