Cu toate că nu aduce multă lume în tribune, ACS Poli strânge însă mulți timișoreni în fața televizoarelor. Nu sunt atât de zgomotoși precum cei ai lui ASU Poli, dar în mod cert sunt mai numeroși. În limbaj politic li s-ar spune „majoritate tăcută”. Adevărul e că nici nu prea ai ce vedea la echipa pregătită (sic!) de Aurel Șunda, care aduce mai mult cu o trupă de strânsură în care fiecare jucător face ce poate, fără o minimă indicație tehnică. Cu toate că a adunat câteva victorii, jocul lui Poli este mai plictisitor decât un film sovietic cu stahanoviști care spărgeau toate normele.
Dacă nu am avea mare nevoie de puncte, aș spune că prefer un meci pierdut cu 2-3 în care am jucat fotbal, decât acele victorii mincinoase și rușinoase cu 1-0 (Mediaș, Oțelul etc), obținute cu ajutorul unui noroc epocal, de parcă Șunda ar fi călcat în tone de rahat. Nu mai vorbesc de acel 0-0 de la Ploiești, umilitor prin felul cum s-a jucat. La urma urmei, în pofida amploarei sale industriale, fotbalul este totuși un simplu joc. Și ca la orice joc, cei mai buni – sau măcar cei mai muncitori, care-și dau sufletul pe teren – ar trebui să câștige. Și mai trebuie zis că în timpul lui Vali Velcea se mai vedeau unele idei tactice. Nu foarte multe, dar erau.
Dar alta e problema acum. Odată cu trecerea în neființă a USL, se pune problema continuării proiectului ACS Poli, al cărui arhitect este, fără niciun dubiu, primarul Nicolae Robu. Or, fără sprijinul PSD, clubul ar putea avea grave probleme de finanțare, cel puțin de la CJ Timiș, unde PSD are deja majoritate fără PNL și PDL. Întâmplător sau nu, primul scandal în interiorul USL la nivel local, după spargerea alianței, a avut ca motiv chiar echipa de fotbal. Astfel, PSD a vrut să-l numească în Consiliul de Administrație la ACS Poli pe consilierul local social-democrat Alfred Simonis în locul lui Sorin Grindeanu, fost viceprimar, actualmente deputat PSD. La prima vedere, un lucru absolut normal, pleacă un PSD-ist, e înlocuit cu altul. Adevărul este însă că postul ocupat de Grindeanu aparținea unui liberal, iar înțelegerea era ca fostul viceprimar să-l ocupe provizoriu, până ajungea deputat, urmând să fie înlocuit de un PNL-ist.
Aceasta a fost înțelegerea agreată de părți, pe care PSD nu o mai ține minte sau nu vrea să o aplice. Și chiar așa stând lucrurile, cred că primarul Robu ar trebui, în momentul de față, să facă o concesie. A făcut multe concesii când poate nu trebuia, iar una în plus nu i-ar da jos galoanele de pe umăr. Ori, în acest moment, trebuie să strângă PSD în jurul proiectului ACS Poli, nu să-l alunge. Fiindcă oricum, social-democrații nu sunt prea încântați să-l sprijine, și au destule motive. Dacă ACS Poli va avea succes, principalele merite o să fie atribuite primarului. În caz contrar, vor avea și ei parte de înjurăturile celor care-l contestă. Nu la fel ca Robu, dar vor fi și ei ținte. De aceea, cred că orgoliile de orice natură trebuie lăsate la o parte. În proiectul ACS Poli s-au băgat destui bani până acum. Un eventual eșec, respectiv o retrogradare chiar din primul sezon în prima ligă, ar conduce foarte probabil la îngroparea definitivă a proiectului. Și ar fi păcat mare, dacă nu pentru echipă, măcar pentru banii investiți până acum și care s-ar duce pe Apa Sâmbetei.
P.S. De ultimă oră, Robu a anunțat că vrea să ofere un loc în CA la ACS Poli unui reprezentant al opoziției, în speță pentru PDL. Ar fi un bun început pentru adunarea tuturor forțelor în jurul echipei, dar nu rezolvă problema PSD.
Comentarii prin facebook