În funcție de simpatiile și adversitățile pe care le au, druckerii timișoreni au văzut meciul ACS Poli – Steaua din două sau chiar mai multe unghiuri. Unghiuri aflate la 180 de grade unul de altul, fiind absolut halucinant modul în care, în comentarii și postări pe net, membrii celor două tabere au putut să vadă același meci. Am ales astfel să fac două comentarii pentru partida de aseară, astfel încât să mulțumesc ambele tabere.
Pentru Brâncovan, Cernescu și compania
Stadionul „Dan Păltinișanu” s-a umplut sâmbătă seara de tot felul de țărani și moldoveni, care n-au văzut în viața lor un meci de fotbal, dar au venit să o susțină pe Steaua. De altfel, au avut ce vedea, steliștii fiind net superiori echipei din Recaș. Rar s-a mai văzut pe un stadion o asemenea umilință cum s-a întâmplat aseară, recășenii reușind rarissim să iasă din propriul careu de 16 metri. Doar un noroc incredibil a făcut ca Steaua să nu depășească recordul de opt goluri realizat în urmă cu exact zece ani pe același stadion. Nu mai vorbim de arbitrii absolut penibili, care au tolerat repetatele trageri de timp ale recășenilor, acordând în schimb aiurea tot felul de lovituri libere pentru echipa considerată gazdă. Cireașă peste tort, așa-zisul cavaler al fluierului Marius Avram n-a acordat un penalty la hențul neanderthalianului Șeroni, henț care se putea vedea și de pe Lună.
În rarele ocazii când recășenii au fost lăsați să treacă de centrul terenului, am observat impotența ofensivă a jucătorilor lui Dan Alexa. Că veni vorba de Alexa, dincolo de faptul că a trădat cauza adevăratei Poli, optând pentru poșirca de Recaș, e clar că n-are niciun viitor ca antrenor. E varză! Evident, alta era situția dacă venea alături de adevărata Poli, care sâmbătă a făcut un eroic 1-1 cu Pobeda Dudeștii Vechi. Una peste alta, dacă la alte meciuri, recășenii intrau pe teren doar turmentați, acum pe lângă vinul prost îngurgitat, au mâncat și câte zece kile de rahat, că altfel nu se poate înțelege un asemenea “bulan”. Forza ASU, adevărata Poli!
Și un alt comentariu, cu dedicație specială pentru primarul Nicolae Robu.
De la Termopile încoace, omenirea n-a mai trăit o pagină de eroism așa cum s-a întâmplat aseară pe Stadionul Dan Păltinișanu. Unsprezece „spartani” (în final 14) au rezistat eroic în fața hoardelor de „mitici” ajutate și de o brigadă de arbitri care au făcut tot posibilul ca Steaua să câștige acest meci. Diferența de Termopile a fost doar faptul că „Leonidas” Dan Alexe a stat acum pe banca tehnică. Și totul în fața a peste 30.000 de spectatori fanatici, care i-au încurajat frenetic pe bravii noștri jucători, din primul până în ultimul minut al meciului. Încă o dată s-a văzut cine este adevărata echipă a Timișoarei, spectatorii strigând la unison „AC Poli nu e Recaș!”. Cât despre meci, tactica lui Alexe a fost mai mult decât genială. Steliștii au fost atrași în cursă, fiind lăsați dinadins să „frece” mai mult mingea. Fără să pericliteze cu nimic poarta noastră, apărată eroic de portughezul Nuno Claro, în față căruia magistralii Șeroni, Mera sau Poparadu au dat dovadă de multă bravură.
Doar un ghinion nemaivăzut a făcut ca Poli să nu obțină victoria la raidurile rapide care au adus multă panică în careul Stelei. Ca să nu vorbim de faultul clar în careu la Bărbuț, un fault care se vedea și de pe Marte, numai bucureșteanul Avram având strabism la acea fază. Oare cât mai putem răbda ca la un meci cu o echipă din București, să fim arbitrați de un „mitic”?! În cele din urmă, ne-am mulțumit și cu acest egal obținut de bravii noștri poliști în confruntarea cu – să nu uităm – actuala și viitoarea campioană a țării. Hai Poli!
Comentarii prin facebook