Dan Idolu il inlocuieste pe Barsasteanu in CLT

Conform unei analize ECONOMICA.NET, realizată pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor de aeroporturi, salariaţii acestor societăţi au venituri diferite, pornind de la sub 2.000 de lei şi ajungând la aproximativ 6.000 de lei. Există totodată şi situaţii ciudate în care aeroporturi de mică importanţă oferă angajaţilor salarii aproape la fel de mari ca cele din Compania Națională „Aeroporturi București” – S.A, care operează cel mai mare aeroport din ţară.

De departe cele mai mari salarii sunt la Otopeni. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2012, câştigul mediu lunar pe salariat la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti este de 4.922 lei. De asemenea, dacă se iau în calcul şi bonusurile în lei sau natură oferite de companie, câştigurile lunare ajung la 5.901 lei. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA are 1210 de angajaţi, iar până la finele acestui an se estimează că numărul lor va ajunge la 1300. Productivitatea muncii în cazul celui mai mare aeroport din ţară este însă cea mai mare- de 8.479 de unităţi fizice (pasageri) pe persoană.

În schimb, la Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa, spre exemplu, se câştigă în medie 2.325 de lei pe lună, fără bonificaţii şi 2.329, dacă se iau în calcul şi bonificaţiile. Aeroportul dispune de 277 de salariaţi, iar numărul lor va creşte până la finele acestui an la 290. Unui angajat al Aeroportului din Constanţa îi revine misiunea de a se ocupa în medie de numai 310 pasageri, aceasta fiind cea mai mică productivitate a muncii dintre aeroporturile analizate de ECONOMICA.NET

Salarii similare cu cele din Bucureşti sunt şi la Aeroportul Internaţional George Enescu din Bacău, care îşi remunerează angajaţii cu veniturii medii lunare de 3.960 de lei. Însă productivitatea munciii este pe măsură, de 8.233 unităţi fizice (pasageri) pe persoană.

La Timişoara, angajaţii Aeroportului „Traian Vuia” primesc anul acesta venituri salariale medii în valoare de 2.231 de lei, fără bonusuri şi de 2.413 de lei cu bonusuri. La Societatea Naţionala „Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia” lucrează 260 de salariaşi, iar numărul lor pentru finele acestui an este estimat la 263. Productivitatea muncii este de 5.080 de unităţi fizice (pasageri) pe persoană.

Cei 240 de salariaţi ai celui de-al patrulea cel mai important aeroport din ţară, cel de la Cluj, au un câştig mediu lunar de 2.830 de lei în condiţiile unei o productivităţi de 53.000 de lei pe persoană.

La Craiova, cei 645 de salariaţi beneficiază de câştiguri medii lunare de 1.611 lei, în vreme ce câştigul mediu lunar pe salariat, la Aeroportul Sibiu ajunge la 1.855 de lei fără bonificaţii şi la 2.033 de lei cu bonificaţii. La Sibiu luccrează 140 de salriaţi.

SC Aeroportul Arad şi plăteşte angajaţii cu o medie de 1728 de lei.

Zecile de mii de euro, cheltuite pe pregătirea personalului de la Aeroprotul din Timișoara, pentru care s-a și prelungit perioada proiectului, au fost însă bani pe care pesedistul Idolu i-a aruncat în vânt, cu bună știință. La nici două săptămâni după încheierea proiectului, pe motiv că situația financiară a Aeroportului Timișoara era în declin, invocând datorii reale dar și fictive ale Carpatair către AIT, directorul Daniel Idolu a început un masiv val de concedieri. Primii dați afară au fost angajații incomozi, aduși de către fostul director Cornel Sămărtinean. Au urmat și alții, pe rol fiind aproape 100 de procese, în care foști angajați au dat în judecată conducerea de pe ”Traian Vuia”. Ulterior, în mai 2014, cei care au câștigat procesele au fost reangajați, ce-i drept doar temporar pentru că, după o lună de zile, în stil social-democrat și în plin avânt de protectie socială, aceștia s-au trezit din nou fără serviciu, pentru că același director Idolu a hotărât desfințarea posturilor acestora. Bătaie de joc! Tocmai de aceea, oamenii au dat din nou în judecată aeroportul, la această oră fiind pe rol peste 30 de astfel de procese în instanțele timișene.

Astfel, deliberat și cu bună știință, Idolu a “ars” câteva zeci de mii de euro pentru formarea profesională a unor oameni, pe care știa că îi va concedia, imediat după încheierea celebrului proiect POS DRU, finanțat din fonduri europene! Și ca să nu existe dubii, în prezent, mai multe instituții de control, cercetează modul în care Daniel Idolu, împreună cu echipa sa, au folosit banii europeni din proiectul de formare profesională, pe segmentul de transportul aerian. Sunt vizate modul în care s-au contractat anumite servicii, cuantumul nejustificat de mare ale unor prestatii hoteliere și de catering și, nu în ultimul rând, dacă banii europeni din POS DRU au fost direcționați, în mod deliberat, către firme de casă sau prietene ale directorului AIT, Daniel Idolu.

Fără doar și poate, maniera ”elegantă” a directorului AIT, Daniel Idolu, ne referim aici strict la disponibilizările în masă, dispuse la nicio lună de zile de la reangajarea pe baza unor sentințe judecătorești definitive și irevocabile, au făcut ca cei nedreptățiți să-l pârască pe pesedist la Agentia Națională de Integritate și, nu în ultimul rând, la OLAF, recte Divizia Antifraudă a UE. ”În virtutea funcției publice pe care o ocupă Daniel Idolu – director general al S.N. Aeroportul International Timișora, presedinte al Consiliului de Administratie al AIT, vicepresedinte al Asociatiei Aeroporturilor din Romania, salariat al S.C. DDI Consulting SRL Timisoara si, nu în ultimul rând, manager proiect in cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – ia decizii sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal, în speță semnalăm că, în cadrul proiectului Formare profesională în transportul aerian, proiect al carui obiectiv este instruirea si dezvoltarea pregatirii profesionale specifice a angajatilor din transporturile, programul de formare furnizat se desfasoara prin intermediul firmei SC DDI Consulting SRL, al carei administrator este sotia numitului, doamna Idolu Dorina. Mai mult decat atat, din echipa de management al proiectului fac parte si rude ale domnului Idolu, respectiv: domnul Faur Bogdan – expert din echipa de management, nepot al domnului Idolu si, mai nou, angajat al Aeroportului Timisoara. Pe de alta parte trebuie mentionat si faptul ca o conditie a pastrarii statutului de angajat la S.N. Aeroportul Interrnational Timisoara – Traian Vuia S.A. a fost si obligativitatea participarii la cursurile din cadrul acestui proiect. Se poate lesne observa si un alt aspect, faptul ca diploma de formator a doamnei Idolu Dorina este semnata de insusi sotul acesteia, in “calitate” de presedinte al Comisiei de autorizare?!. La o tentativa de a afla cine sunt lectorii din cadrul proiectului, raspunsul este mai mult decat simplu – lipseste cu desavarsire…probabil tocmai din dorinta de a ascunde informatiile relevante si anume acelea ca lectorii sunt angajatii firmei DDI Consulting iar fondurile sunt deturnate inspre firma mentionata”, se arată în plângerea angajaților AIT către ANI și OLAF.

După demiterea lui Daniel Iulian Idolu din funcția de director general al Aeroportului Internațional Timișoara de către ministrul transporturilor de atunci, Radu Berceanu, la data de 7 decembrie 2009, pesedistul, împreună cu un grup de prieteni și rude – angajați sau colaboratori ai AIT – s-au apucat de afaceri pe segmentul de “formare profesională”.

Monstru de Dumitru Matcovschi Eu nu pot intelege:
au ce s-a intamplat
in fata unui monstru
ca am ingenuncheat?
A spus un nu stiu cine.
Si tu ai spus, si eu
A spus un nu stiu cine
ca monstru-i Dumnezeu
Un ochi avea. In frunte.
Un singur ochi avea.
Si ciclopea. Salbatic
ciclopul ciclopea.
Vorbea cu gura stramba
si noi vorbeam la fel.
Vedeam mai sus de toate
un tel, un mare tel.
Dusmani in jurul nostru,
amici putini de tot.
Munceam. Robeam. Ca robii.
Pana cadeam in bot.
Eu nu pot intelege:
au ce s-a intamplat
in fata unui monstru
ca am ingenuncheat?
Ce forta-n el nebuna,
ca ne-a innebunit?
Am slugarit, zabavnici.
De ce am slugarit?
El se temea de sine.
Noi ne temem de noi.
Lasam, de piatra, capul
pe trunchi. Flamanzi si goi,
nici nu plangeam, securea
sa caza asteptam
Din capete taiate
cetate, turn faceam.
Eu nu pot intelege:
au ce s-a intamplat
in fata unui monstru
ca am ingenuncheat?
Pandea pe frate frate,
pandea pe tata fiu
Ma inspaimant si astazi,
poemul cand imi scriu.
Avem sau n-avem Tara?
Avem sau n-avem dor?
Avem ca toata lumea
Trecut si Viitor?
Usor sa fii o umbra.
Usor sa fii un pai.
Usor sa fii barbatul
cel care nu erai
Mai greu sa cresti o stana
de piatra-n fata lui,
sa-i spui ca e un monstru,
sa nu te temi, sa-i spui.
Barbati au fost. Cu nume
si fara nume, mii.
Sortiti erau sa piara
prin cele puscarii:
de foame si de sete,
asfixiati, damnati.
Ii sfasiau dulaii
si lupii, nemancati
Aprindem rug in vatra
aici si-acum, plangand.
Istoria ce este?
Poparele ce sant?
Si viata Asta viata,
acest nebun complot?
Ci daca nu-i cu omul,cu cine-i Vedetot?
Si iara, chiar aseara
copila m-a-ntrebat:
in fata unui monstru
de ce-ati ingenuncheat?
Am strans-o langa taina
si taina m-a durut:
Sa nu dea Domnul, tatii,
sa treci prin ce-am trecut!

Ce fatza de hotz are asta.Nu-i bai ca il executa acum si vine fredy la butoane

O listă cu nu mai puţin de 16 nemulţumiri, multe de ordin salarial, a fost întocmită de conducerea Sindicatului Liber 16 Decembrie al Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara. Aceasta a fost înregistrată şi transmisă, sub forma unei informări, către directorul Cornel Sămărtinean, căruia i-a fost solicitat şi un răspuns până în data de 14 februarie.

Adunarea generală a sindicatului, întrunită joi, a hotărât declanşarea acţiunilor de protest în cazul în care răspunsul la solicitările angajaţilor ar fi nefavorabil, acestea urmând să înceapă luni cu o grevă japoneză. De asemenea, directorul a fost informat de intenţia sindicatului de a se purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor în legătură cu nemulţumirile salariale.

Lista cu nemulţumiri ale angajaţilor – a cărei veridicitate a fost confirmată şi de către un membru din conducerea sindicatului – blamează următoarele aspecte: neplata orelor suplimentare efectuate în luna ianuarie 2011, neplata conform Contractului Colectiv de Muncă a zilelor de sărbători legale lucrate în 2010, salariu necorespunzător cu munca prestată – cel mai mic din ramura aeroportuară, neplata diferenţei de 16 la sută din prima anuală aferentă anului trecut, neacordarea unor sporuri, stabilirea timpului de descărcare a unei aeronave de şase minute fără o normare corectă, lipsa personalului la sectorul operaţional, angajări în servicii şi sectoare unde necesarul nu este stringent, noii angajaţi beneficiază de salarii net superioare în raport cu foştii angajaţi, nerespectarea Contractului Colectiv de Muncă privind coeficientul minim de ierarhizare.
Lipsă de reacţie
Cornel Sămărtinean nu a oferit un punct de vedere privind nemulţumirile salariaţilor instituţiei pe care o conduce. Mai exact, directorul Aeroportului Internaţional Timişoara a negat în primă fază că ştie despre existenţa listei înregistrate de instituţie şi semnate de liderii sindicatului, precizând că se va informa în legătură cu aceasta şi va oferi mai apoi un răspuns. Ulterior, directorul AIT nu a mai răspuns la telefon.

Unul dintre membrii conducerii Sindicatului 16 Decembrie a recunoscut existenţa listei cu nemulţumiri în care se precizează şi declanşarea acţiunilor de protest, dar nu a dorit să ofere şi detalii, indicând-o, în acest sens, pe preşedinta organizaţiei sindicale, care însă nu a putut fi contactată. Tăcerea sindicaliştilor nu este de înţeles, având în vedere că însuşi directorul aeroportului recunoscuse în luna decembrie a anului trecut că există nemulţumiri de ordin salarial.

„Le-am explicat că încercăm să menţinem constante creşterile de venituri. Sperăm ca în 2011 să reuşim şi mărirea salariilor, care nu a putut fi realizată anul acesta (2010 – n.r.)”, declara atunci Cornel Sămărtinean, oferind ca exemplu nivelul veniturilor angajaţilor de pe aeroportul Otopeni, unde s-ar câştiga în medie cu 30-35 de procente în plus.

Fără doar și poate, cele două studii independente, realizate la un interval de numai câteva luni, au reprezentat o lovitură de ghioagă, drept în moale capului, pentru conducerea AIT. Ca atare, riscând rezilierea unor contracte cu o grămadă de companii aeriene, implicit intrarea în faliment, odată cu scăderea numărului de pasageri, Dan Idolu a decis să țină concluziile rapoartelor, atât celor de la IPTANA SA cât și celor de la ICERTRANS SA, doar pentru domnia sa, probabil, într-un sertar, ferit de lumină, ca să nu se îngălbenească foile. În mod normal și legal, susțin specialiștii, ar fi fost ca cel mai mic număr al suprafeței portante, recte 32 PCN, să fie publicat de urgență pe forumurile de specialitate ale Autorității Aeronautice Civile Române, astfel încât toți operatorii aerieni să știe ce riscă, în cazul în care avioanele sunt cu mult mai grele decât suprafața portantă a pistei de pe ”Traian Vuia”. E cert faptul că, dacă aceste cifre ar fi fost publicate în secunda doi, s-ar fi iscat o adevărată isterie în rândul aviației civile și comerciale, intrucât de la o zi la alta, ratingul AIT ar fi căzut mai ceva ca si cotațiile bursiere, în vremuri de criză economică! Că lucrurile stau întocmai așa, s-a dovedit abia în 2010, când odată cu debarcarea lui Dan Idolu de la cârma AIT, a sosit si un control de la Ministerul Transporturilor, care a descoperit grozăvia ”secretizării inconștiente” ale celor două rapoarte de expertiză tehincă a pistei de pe ”Traian Vuia”. Instant, ministrul transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, a ordonat publicarea de urgență a cifrelor reale ale suprafeței portante de pe AIT. Așa cum era de așteptat, imediat după ”transparentizare”, aeroportul bănățean, dar si Ministerul Transporturilor, a fost asaltat cu telefoane și faxuri de la zeci de companii aeriene, ba chiar și de la autoritatea europeană de reglementare aeronautică (ERA), care si-a manifestat ingrijorarea privind ”runaway safety concerns Timisoara Airport”.

Aeroporturile din România se unesc într-o organizaţie patronală care va susţine şi apăra drepturile
03 Iunie 2014
„Asociatia Patronală a Aeroporturilor din România” (APAR) are ca membri fondatori 10 aeroporturi din toată ţara: S.C. Aeroportul Arad S.A., R.A. Aeroportul Internaţional ”George Enescu” Bacău, R.A. Aeroportul Internaţional Baia Mare, R.A. Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj, R.A. Aeroportul Craiova, R.A. Aeroportul Oradea, R.A. Aeroportul Satu Mare, R.A. Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava, S.N. Aeroportul Internaţional Timişoara „Traian Vuia” şi R.A. Aeroportul ”Delta Dunării” Tulcea.

Preşedintele Asociaţiei a fost ales directorul Aeroportului Internaţional Timişoara, domnul Daniel Iulian Idolu. El va reprezenta toate aeroporturile membre în relaţia cu autorităţile publice, sindicatele şi alte instituţii. Sediul organizaţiei patronale este la incinta Aeroportului Internaţional Timişoara.

APAR are drept scop principal reprezentarea, susţinerea şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice și alte instituţii de orice natură, în raport cu obiectul şi scopul lor de activitate, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Organizaţia patronala „Asociaţia Patronală a Aeroporturilor din România” este o persoană juridică română de drept privat, autonomă, fără scop lucrativ, apolitică, nonguvernamentală şi nonprofit, independentă faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de sindicate, înfiinţată în temeiul Legii nr. 62/2011 a dialogului social – republicare, constituită în scopul apărării, reprezentării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi de statutul propriu, având drept criteriu de constituire apartenenţa la sectorul de activitate „Transporturi aeriene şi servicii conexe” stabilit conform Hotărârii nr. 1260/2011, punctul 17 din Anexa 1.

Așa se face că, timp de aproape 5 ani de zile, conducerea AIT, reprezentată de pesedistul Dan Idolu, deși știa realitatea suprafeței portante a aeroportului ”Traian Vuia”, a preferat sa tacă și să ascundă sub preș probleme de importanță vitală privind securitatea aeronavelor și pasagerilor. Unde mai pui că amble studii, atât cel de la IPTANA SA cât și cel de la ICERTRANS SA, au costat aeroportul bănățean o groază de bani, circa 180.000 RON! Concluziile autorităților sunt și ele pe măsură: ”…având în vedere ca institutul de cercetare, care a elaborat studiul respectiv, era un institut recunoscut și acreditat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană – AACR, la data când s-a luat la cunoștință despre o astfel de scădere a capacității portante, de la valoarea publicată (ne referim la pista de decolare-aterizare în special) PCN 49 la PCN 39, conducerea executivă a Aeroportului Timișoara trebuia să publice de îndată noua valoare, întrucât aeronavele cu ACN – „Aircraft Clasification Number” mai mare decât 39 nu aveau voie să opereze, putând pune în pericol siguranța zborurilor”. Așa că, în baza acestor constatări, Dan Idolu s-a ales și cu o plângere penală, sub o formă sau alta, pentru atentat la siguranța zborurilor.

Cum nimic nu e bătut în cuie în administrația românească, odată cu revenirea PSD la ciolan, Dan Idolu s-a întors la cârma AIT, undeva în vara lui 2012. Imediat după, a comandat un nou studiu tehnic privind suprafața portantă a pistei de pe ”Traian Vuia”, tot cu cei de la IPTANA SA, societate care, în urmă cu 6 ani, dăduse cea mai mică valoare la suprafața portantă a căii de rulare de pe aeroportul bănățean, recte 32 PCN, evident, pe ultimii 1000 metri dinspre localitatea Remetea Mare. Dacă la nivel de 2010, Ministerul Transporturilor a decis să publice în mediile de specialitate că pista AIT este de 39 PCN, la doi ani după, timp în care nu s-au efectuat niciun soi de reparații generale/capitale la calea de rulare, ci doar lucrări de întreținere/cosmetizare, IPTANA SA, în urma unor ”expertize tehnice aplicate”, îl fericește pe pesedistul Dan Idolu cu o cifră norocoasă de Bingo: 42 PCN! Evident, Idolu spune că la AIT totul este în regulă și că nu există niciun fel de probleme de siguranță, nici pentru avioane și nici pentru pasageri, cu atât mi mult cu cât ”nu s-au recepționat rapoarte sau plângeri din partea operatorilor aerieni, referitoare la cedări de structură a pistei, care să afeceteze capacitatea portantă, ci doar reclamații privind rugozitatea suprafeței pistei, care erodează mult prea repede cauciucurile aeronavelor, producând cheltuieli majore companiilor aeriene”. Același director al AIT susține că lucrurile sunt chiar mai roz decât par ele la prima vedere și asta pentru că, odată cu reinstalarea sa în funcție, ”s-a reluat demersul de reparare a suprafeței pistei, inclusiv așternerea unui strat asfaltic turnat la rece, eliminând astfel riscul de a se produce un eveniment aviatic, datorat suprafeței neconforme a pistei și eliminând riscul de a reduce rezistența structurii pistei”.

Ce nu spune, însă, pesedistul Dan Idolu este faptul că, odată cu (re)antamarea celor de la IPTANA SA, care au concluzionat că starea tehnică a pistei de pe AIT s-a îmbunătățit, deși în ultimii șase ani nu au existat reparații capitatale la calea de rulare, societatea de expertizare tehnică s-a ales, aproape în același timp, și cu alte contracte interesante pe ”Traian Vuia”, evident, fără nicio legătură… cu cei 42 PCN: expertiză tehnică, studiu geotehnic, proiect tehnic reparații pistă, servicii evaluare oferte, studiu fezabilitate, servicii asistență și câte și mai câte. Până la urmă, ca să o vorbim direct, nu IPTANA SA e baiul cel mai mare pe Aeroportul Internațional Timișoara, ci maniera în care pesedistul Dan Idolu aruncă cu contracte halucinante înspre firme de partid, înspre parteneri de vânătoare, înspre rudele de gradul întâi ale unor înalți functionari din Consiliul Județean Timiș, înspre mass-media de casă, înspre fântâni, spații verzi și zeci de mii de panseluțe colorate și, nu în ultimul rând, toacă banul public pe servicii juridice, pe training de personal, pe evaluări psihologice și multe altele! Așa cum veti vedea în numărul viitor, toate firmele private, care sunt abonate la banii AIT, sunt lipite direct sau indirect de PSD Timiș sau de membri acestei formatiuni politice, fie fac parte din cercul relational sau de loasir al directorului Dan Idolu. Și atunci, nu are dreptate consilierul Ciprian Jichici, membru in CA al AIT, cand spune ca aeroportul ”Traian Vuia” nu are parte de un management potrivit, pentru ca banii se scurg cu prea multa usurință printre degete?!?

Pregătiri speciale pe Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, pentru primirea unui avion de dimensiuni uriaşe. Boeingul 767 – 300 ER este unul din cele mai mari avioane care au aterizat pe Aeroportul din Timişoara. Acesta a adus acasă 220 de militari arădeni, care au fost detaşaţi în Afganistan. Boeingul 767 – 300 ER, care are o greutate de 186 de tone, a aterizat în siguranţă, a parcat şi apoi a decolat fără probleme de pe pista Aeroportul Internaţional Timişoara. Prin comparaţie, avioanele comerciale tip Airbus ale celor de la Wizz Air, care opereaza tot pe aeroportul din Timişoara au o greutate de 77 de tone. Cel mai mare avion care a aterizat pe aeroportul din Timişoara a fost, tot în acest an, un AN 124.

Companiile aeriene vin pe un aeroport daca pot scoate profit. Se pare ca Timisoara nu are nevoie de mai mult decit ce are acum.
Acel trafic >1000k/an era dat de Carpatair care avea hub-ul la TSR si practic aducea pasageri din toata Romania (+ Ucraina: Lvov, Cernauti). Toti cetatenii astia n-aveau treaba cu Timisoara ci doar aterizau la TSR si apoi plecau in alta directie (hub and spoke). Dar intrau in statisticile oficiale.

http://www.videonews.ro/video/romania/angajatii-aeroportului-international-traian-vuia-din-timisoara-au-fost-spionati-ilegal.html

Domnii Ursu,Mezin:”nu stiam,dar banuiam!”,Trifan:”eu personal nu stiam”,dar tot personalul A.I.T. era spionat de un samartinean cornel-mircea,a fost cel mai nepregatit director general,de dupa 1990,a bagat manutele in borcanul cu miere,de-a zgariat si peretii borcanului,un travestit in relatia cu angajatul profesionist,influentabil 100%,foarte rau,rau,rau!!!

La aeroportul din Timişoara s-a deschis cutia Pandorei, tot mai multe dintre contractele ilegale încheiate de fostul director Dan Idolu cu societăţi ale unor prieteni sau apropiaţi fiind făcute publice. Aceasta în ciuda măsurii luate de ministrul Radu Berceanu, cel care a secretizat contractele comerciale din Aeroportul Traian Vuia şi diverse comapnii aeriene şi societăţi comerciale. Sumele care s-au scurs ilegal din conturile societăţii aeroportuare nu sunt cunoscute, dar estimările neoficiale făcute de foşti angajaţi avansează o fraudă de câteva milioane de euro.
Jurnalul Naţional a prezentat deja contractul dintre aeroport şi compania low-cost Wizzair, prin care 1,6 milioane de euro au fost făcute efectiv cadou operatorului de curse internaţionale. Wizzair trebuia să plătească 2 milioane de euro, pentru anul trecut, pentru că operează pe Aeroportul Timişoara. În realitate, Wizzair a virat către aeroport doar 400.000 euro, iar restul de 1,6 milioane de euro i-a primit înapoi “cadou” din partea fostei conduceri a lui Dan Idolu, cu motivaţia incredibilă că Wizzair face publicitate aeroportului de aceşti bani.
Verificările au dovedit însă că Wizzair îşi face de fapt reclamă propriilor zboruri din Timişoara pe vreo 70 de site-uri de internet, însă această operaţiune nu poate justifica suma de 1,6 milioane de euro. Mai mult, contractul încheiat în limba engleză a fost ţinut ascuns şi a apărut tradus cu multe greşeli abia în luna decembrie. Pus la colţ de investigaţiile şi dezvăluirile de presă, actualul director, Cornel Sâmărtinean, a recunoscut că există multe contracte care au adus pagube aeroportului, printre acestea fiind inlcusiv contracte cu centre de welness şi spa pentru relaxarea conducerii sau excursii la shopping în Dubai.

Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara a fost transformat de fostul director Dan Idolu în sursă de profit maxim pentru firmele Saero, aeroportul traian vuia timisoara ppatronata de Cristian Chebuţiu şi UCM Reşita, reprezentată de Adrian Chebuţiu, naşul directorului. PRESSALERT.ro continuă seria dezvăluirilor despre contractele cu cântec semnate cu aceste firme de aeroport, dar care au fost trecute cu vederea de toate controalele din ultimii ani.
În toamna lui 2004 se organizează o licitaţie pentru achiziţionarea a 40.000 litri lichid degivrant pentru pistă, firma Saero câştigând cu o ofertă de 60.000 de euro. În februarie 2005, se solicită, printr-un memoriu intern, suplimentarea contractului pe motiv că a fost o iarnă grea şi cantitatea de lichid comandată este consumată, aproape în totalitate. La începutul lui martie, Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” trimite o adresă prin care cere în mod imperativ preţurile de la Saero pentru suplimentarea de lichid degivrant. Cu toate acestea, în documentele instituţiei, apare o anexă semnată în …ianuarie 2005 pentru o suplimentare de 60.000 l îm valoare de peste 97.000 euro. Asta în condiţiile în care, valoarea anexei nu avea voie să depăşească valoric jumătate din suma contractului iniţial. Ulterior, în toamna lui 2005, aeroportul se pregăteşte de iarna următoare şi în urma unei licitaţii cumpără tot de la Saero 100.000 litri de lichid degivrant pentru 183.260 euro plus TVA.

UCM Reşiţa, reprezentată de naşul directorului Dan Idolu, a câştigat licitaţia pentru construirea de porţi de îmbarcare în zona aerogării de plecări externe, după ce s-a “războit” cu un singur contraofertant. Valoarea iniţială a afacerii – 330.681 euro plus TVA, iar durată de execuţie 5 luni. Ulterior termenul de finalizare s-a amânat de nu mai puţin de patru ori pe diverse motive „devierea canalizării pluviale şi menajere, modificarea unor elemente la scările metalice montate, acestea au fost redebitate pe şantier” sau „lucrări efectuate sub traficul de călători”. Conform tradiţiei, a apărut şi o anexă prin care s-au efectuat lucrări suplimentare de 159.489,75 euro.

Un alt contract important primit de firma naşului de la finul director a fost cel de extindere aerogară curse interne, la licitaţie singura firma care s-a prezentat fiind UCM Reşiţa. A câştigat cu o ofertă de 484.140 euro. Se semnează, apoi, o anexă pentru lucrări suplimentare la contract în valoare de 237.073 euro- „datorită modificărilor proiectului tehnic”. Lucrările suplimentare au constat, printre altele, în construirea unei scări de acces pentru fluxul de pasageri de la etaj spre parter, în lateral, construirea de grupuri sanitare.
Din 2004 şi până în 2008, Saero SRL a primit mai multe contracte de la Aeroportul Timişoara – în 2004 a livrat 7 cărucioare de platformă, în urma unei cereri de ofertă, pentru 23.596,76 euro şi 5 cărucioare pentru transportul bagajelor cu 7560 euro; în următorul an 5 cărucioare de platformă pentru 11.900 euro; în 2006 – 5 cărucioare platformă hand luggage pentru 9000 euro plus TVA. În 2005, aeroportul din Timişoara a achiziţionat o autospecială pentru stingerea incendiilor second hand de la Saero pentru 118.574 euro cu TVA, în 2006, în regim de urgenţă, un echipament de degivrare-antigivrare a aeronavelor” cu 65.000 euro şi în 2008 o staţie mobilă de distribuţie carburant cu 59.900 euro. Saero a semnat şi un contract service revizii periodice pentru cele 7 uşi glisante ale aeroportului în valoare de 8253 lei pentru tot anul 2006.
2 Raspunsuri la Cum a semnat Aeroportul “Traian Vuia” un contract în ianuarie pentru care cerea ofertă de preţ în martie

Dan Idolu a fost repus în funcția de director al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timişoara în ciuda faptului că un raport al Corpului de control al Ministrului Transporturilor, efectuat la încheierea primului său mandat de director, a scos în evidenţă, în 2010, numeroase probleme. Banii publici au fost risipiţi pe tot felul de contracte date pe sprânceană sau decontări aiuritoare. Verificările au scos la ineală că, în perioada 2007 – 2009, o singură achiziție a fost analizată sau aprobată de Consiliul de Administraţie, iar opt din zece contracte de leasing au fost încheiate fără a fi trecute prin CA şi fără a avea la bază o analiză economico – financiară. De asemenea, raportul a confirmat că afacerile încheiate de Idolu cu firmele familiei Chebuţiu, dezvăluite de-a lungul timpului de PRESSALERT.ro, s-au făcut cu încălcarea legii.

Pe lângă acestea în contabilitatea aeroportului, s-au descoperit tot felul de cheltuieli „exotice”. Inspectorii au aflat că AIT a plătit, în 2010, peste 10.000 lei pentru servicii de masaj şi saună. „Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseala sau chiar epuizarea. Cauzele ar consta în lipsa de spaţiu şi de intimitate a locului de muncă, precum şi în dificultatea sarcinilor de serviciu. În general persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o atitudine negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine..a presta o muncă de birou presupune o activitate permanentă în faţa unui calculator, pe întreaga durată a programului de lucru, acest lucru însemană să impui încă o taxă asupra propriului organism”, se arată în referatele justificative care au precedat încheierea contractelor. Nu a fost găsit, însă, nici un document justificativ că angajaţii aeroportului au beneficiat de aceste servicii.

Deplasările în străinătate ale conducerii aeroportului din Timişoara au fost alte prilejurile de „spart” bani publici. În deconturile verificate, controlorii de la Ministerul Transporturilor au descoperit numai surprize. Când au participat la un seminar despre viitorul aviaţiei la Viena, angajaţii care au participat şi-au decontat şi contravaloarea biletelor de la muzeele vizitate – 81,60 euro. După participarea la congresul World Low de la Londra, angajaţii aeroportului au decontat pe lângă costurile de transport şi cazare, un bilet muzeu de 21 lire sterline, un bilet teatru 21 lire sterline şi două bilete la meciul de fotbal Arsenal – Sevilla 64 de lire sterline. Printre costurile decontate în urma unei deplasări în Portugalia s-a aflat şi costul unei croaziere de 20 euro, iar după o deplasare la Stuttgart un bilet de intrare la muzeu de 20 euro. Când s-au dus la Paris, angajaţii aeroportului au decontat şi taxa tur Paris de 86 euro, iar la Londra statul român le-a decontat şi biletele la diverse obiective turistice de 115,59 lire sterline.

Directorul aeroportului “Traian Vuia” Timişoara, Dan Idolu, a declarat pentru PRESSALERT.ro că “a fost refăcut acel raport de control în baza tuturor documentelor justificative care iniţial nu au fost luate în considerare. Noi suntem o societate comercială. Nu era vorba de masaj. S-au făcut abonamente la sală pentru angajaţi. Erau exerciţii de relaxare. Orice firmă poate să asigure astfel de servicii, nu interzice nimeni. Nici nu a fost o sumă prea mare pentru serviciile acelea, din câte îmi aduc aminte. Nu ştiu cine şi-a decontat bilete la meciurile de fotbal sau muzee. Probabil că până acum acele sume au fost recuperate”.

Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara a fost transformat în ultimii ani în sursă de profit pentru apropiaţii fostului director Dan Idolu, care a ieşt, însă, bine la toate controalele efectuate în cele trei regimuri politice în care a supravieţuit. Din 2004 si pana in 2009, firmele Saero, patronata de Cristian Chebuţiu şi UCM Reşita, reprezentată în relaţia cu Aeroportul Internaţional Timişoara de Adrian Chebuţiu, naşul lui Idolu, au fost principalele contracte de investiţii. În această perioadă cele doua firme au încheiat cu aeroportul din Timişoara 17 contracte , de la achiziţii de soluţie de degivrare, echipamente, construcţii până la contractul de service pentru uşile glisante de la aeroport. Multe dintre acestea au fost încheiate în urma încredinţării directe sau prin licitaţii fără prea multă concurenţă.

Unul dintre cele mai suspecte contracte s-a derulat în 2005, când a fost organizată licitaţia pentru achiziţionarea a două unităţi autopropulsante pentru degivrarea, protecţia aeronavelor la givrare, patru tractoare pentru tractarea trenului de bagaje, un tractor pentru tractarea trenului de bagaje a aeronavelor. La licitaţie participă Saero SRL şi o altă firmă, care a fost “mână moartă” şi în alte licitaţii. În mod ciudat, pentru acest contract, Aeroportul Timişoara a ales ca variantă de finanţare creditul financiar de tip credit furnizor. Altfel spus, aeroportul se angaja să garanteze pentru câştigător un credit prin care firma respectivă să poată să achiziţioneze utilajele, care urmau să fie, ulterior, vândute celor de la “Traian Vuia”. Practic, câştigătorului i se asigura o afacere de succes fără să investească nimic şi fără să-şi asigure nici un risc. Saero cu o ofertă de 1.536.491,6 euro din care 1.192.660 euro plus 343.831,6 euro cheltuieli de finanţare a fost declarată câştigătoare. Ulterior, între Aeroportul Internaţional Timişoara, Saero şi BRD au fost semnate o serie de contracte. În aceste documente, s-a precizat faptul că pe lângă utilaje, Aeroportul Timişoara a garantat creditul de 5.294.340 lei cu “gaj pe sume de bani viitoare provenind din incasările viitoare ale AIT în valoare de 1.400.000 euro reprezentând taxa de securitate de 7 euro pe pasager la un volum estimat de 200.000 pasageri pentru 2006”. De asemenea, banca îşi rezerva în orice moment dreptul de a retrage sumele din contul respectiv, dacă nu s-ar fi achitat ratele. Conform normelor Ministerului Transporturilor, taxa de securitate poate fi folosită exclusiv pentru asigurarea măsurilor de siguranţă, fiind interzisă orice altă destinaţie. Fostul director Dan Idolu nu a putut fi contactat pentru a explica motivele pentru care au fost scoase la ruleta rusească fondurile de securitate ale Aeroportului “Traian Vuia”.

Domnule dipl.ing.Samartinean Cornel Mircea,cu tot respectul va intreb,vad ca aici in cazul unui fals pe fata,grosolan,”trageti” tare cu draftul,se mai implica in acest caz penal si Marius Mezin,ca nu avea si asa destule escrocherii la activ,cum ramane cu fostii angajati,cu acele decizii,aditionale,care “chipuri” au fost semnate cu acordul angajatilor din proprie initiativa,trimise la ITM,dar ele de fapt au fost “smulse” prin dol de catre Ioana Covasa,sef resurse umane ,in perioada de declin a aeroportului Timisoara 10.01.2010-18.06.2012,angajati cu vechime in aviatia civila,PROFESIONISTI,nu adunati din buticuri,sedinte PDL,din tot felul de societati,unele cu 1(unu)angajat?Cazul subing.Nicolae Mihut,fost angajat A.I.T.,care a decedat dupa un lung proces,nu va “misca” chiar deloc,aveti familie,credeti ca mergeti la infinit cu afacerile “murdare”,fara a plati faradelegile?Va inselati amarnic,stimabile,dipl.ing.!

In cazul economistei Popa Gabriela Andreea,concediata,a castigat procesul,despagubita,tot din banii statului in numele aeroportului Timisoara,dar din ororile lui dipl.ing.Samartinean Cornel Mircea,adunand:Mihut-25.000 lei+Peianov-20.000 lei+Popa-20.000 lei=65.000 lei!?!Paguba platita de catre cine?de dipl.ing.Samartinean Cornel Mircea,nu,de angajatii aeroportului Timisoara!

Neregulile contestate de conducerea aeroportului se refereau la deficienţe în actele contabile ori la sume neîncasate din diferite contracte care au păgubit bugetul instituţiei conduse la vremea respectivă de pedelistul Cornel Sămărtinean. Comisia de control a constatat că la mai multe spaţii închiriate există diferenţe de suprafaţă care nu au fost facturate iar chiriile au fost mai mici faţă de tarifele aprobate de consiliul de administraţie, estimând un prejudiciu de 1.603.913,44 lei, cu TVA inclus. După ce aeroportul a făcut o altă experiză în urma căreia a rezultat o a treia variantă a suprafeţelor închiriate, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că, de fapt, nu se cunosc suprafeţele reale ale spaţiilor şi chiriile nu erau corect calculate. S-a constatat, de asemenea, că în 2010 şi 2011, potrivit contractelor pentru servicii aeroportuare, aeroportul a încasat bani mai puţini de la Carpatair şi Tarom faţă de tarifele prevăzute de consiliul de administraţie, deficitul fiind estimat la 1.711.943,67 lei. Un prejudiciu de 269.450 lei a fost stabilit ca urmare a subdimensionării spaţiului închiriat firmei Trinvest Bakery SRL şi a diminuării tarifelor aprobate prin hotărârea consiliului de administraţie.

Nu au fost prezentate documente justificative care să confirme că o echipă de auditori ar fi identificat deficienţe de securitate a sistemului de stocare şi de transmitere a datelor şi nici vreun plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului de supraveghere întocmit de firma Pre Quality, rezultând un prejudiciu de 130.466 lei. Pentru contractele de lucrări şi de furnizare semnate de Cornel Sămărtinean cu firmele MT Systems şi Agora SRL nu a fost prezentat un proiect tehnic sau de execuţie pentru instalarea sistemului de alarmă şi de supraveghere, nu există documente care să ateste lansarea comenzii, furnizarea produselor şi recepţionarea acestora ci doar un proces verbal de recepţie parţială care nu confirmă realizarea lucrării, plata făcându-se doar în baza facturii emise de furnizor.

Printre deficienţele care nu au fost contestate de conducerea aeroportului pot fi amintite neurmărirea respectării clauzelor contractuale referitoare la termenele de plată şi necalcularea de penalităţi pentru achitarea cu întârziere a chiriei sau achiziţionarea unor maşini, echipamente, mobilier, aparatură birotică sau soft fără avizul ministerului de resort, aşa cum prevede legea. Curtea de Conturi Timiş a apreciat că bugetul de cheltuieli al aeroportului a fost depăşit în 2011 cu 110,22%, respectiv 3.567.870 lei.

După cererile de ofertă, câştigătoare a fost fost firma MT Systems SRL, administrată de fostul ofiţer SRI Mircea Preunca, fratele consilierului PD-L Daniel Preunca, cu care s-a semnat un contract în valoare de 40324,87 lei. Cu excepţia preverilor legate de obiectul contractului, preţ şi durată, restul prevederilor nu au nici un fel de legătură cu instalarea echipamentelor de supraveghere, ci cu lucrări de…construcţii. Printre altele se prevede că “toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relaţiile dintre părţi, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului”. . De asemenea, în stufosul contract, se fac referiri la amenajarea şantierului şi la obligaţia executantului “de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora”. Toate aceste prevederi şi multe altele care nu au nici o legătură cu echipamentele de surpaveghere apar în contractul semnat de toată conducerea de la acel moment a aeroportului “Traian Vuia”, neexistând, însă, nici un rând despre asigurarea datelor personale şi a drepturilor angajaţilor monitorizati.

În concluzie, conducerea Aeroportului, în frunte cu directorul Cornel Sămărtinean, nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară. La evaluarea sistemului de control intern/managerial s-au constatat următoarele: nu a fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor; nu au fost elaborate/actualizate şi aprobate programele de dezvoltare a sistemelor de control intern/managerial care trebuie să cuprindă obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele precum şi alte componente ale măsurilor respective. Neevidenţierea în mod distinct în program a acţiunilor de perfecţionare profesională atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie; nerespectarea prevederilor legale referitoare la supervizarea misiunilor de audit public intern, nu s-a elaborat un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern, astfel încât să asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic să fie respectate de auditorii interni; nerespectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 referitoare la modul de desfăşurare a misiunilor de audit (nu s-au întocmit: un proiect de raport de audit, o minută a reuniunii de conciliere); au fost elaborate normele metodologice proprii privind activitatea de audit public intern în cadrul entităţii, dar nu au fost avizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.Conform Raportul public pe anul 2011, inspectorii Curții de Conturi au găsit o serie lungă de nereguli la Societatea Națională „Aeroportul Traian Vuia” Timișoara. Ca urmare a controlului s-a constata nestabilirea, neevidenţierea, neurmărirea şi neîncasarea veniturilor proprii de 3.585 mii lei.

…ce aminitiri triste…
si eu am fost concediata de dl.Samartinean in 2008 pe cand era patron la Gittanos Srl; detineam functia de director adjunct; insa cand lui nu-i place de o persoana, cand aceasta nu isi barfeste colegii si nu-l pune la curent cu toate “gainariile” dintr-o institutie,…se trece la CONCEDIEREEEEE
a pierdut binenteles procesul care a durat 8 luni (pentru mine au fost 8 luni de calvar), desi era sfatuit la vremea respectiva de 2 juristi care l-au avertizat ca modul lui de a actiona nu e corect si ca nu va avea castig de cauza
m-a insultat la un moment dat cand a vazut ca am curajul sa iau pozitie si ca nu accept sa fiu nedreptatita
e un mitocan cu studii superioare, din pacate; dar cred ca-mi dau seama si studiile cum le-a definitivat…
are obsesia de a urmari angajatii, cred ca ar fi capabil sa pun acamere video si la toaleta…ca nu cumva sa-i scape o barfa…
in fine…bine ca am scapat de el si sper sa isi gaseasca “nasul” o data pentru totdeauna…
imi vine sa vomit cand ma gandesc la cat e de libidinos…

Declaraţiile directorului Sămărtinean au fost ambigue: întâi a vorbit de trei milioane de euro, apoi de 3,5 milioane de euro. Valoarea iniţială a contractului pentru clădire, de două milioane de euro, nu putea fi legal modificată, aşa că s-a apelat la nişte anexe contractuale. Astfel că lucrarea începută şi finanţată încă din anul 2009 a continuat în cel mai lent ritm. În bugetul pe 2010 trebuia să fie prinse ca mijloace fixe independente benzile de transport bagaje şi aparatura de control, cea de comunicaţii, toate separat de clădire. Ele au fost însă încorporate în investiţia iniţială în clădire, deşi nu sunt bunuri fixe şi au cheltuieli de amortizare de cinci ani, spre deosebire de celelalte clădiri, care se vor amortiza în 40 de ani. Conducerea aeroportului a umflat valoarea investiţiei cu un milion şi jumătate de euro, de la două milioane la 3,5 milioane de euro. Fără licitaţii publice, aşa cum cere legea. Culmea e că noul terminal, mai scump, este deservit de utilaje vechi de la vechiul terminal al aeroportului.

Și mostrele de management oferite de pesedistul Dan Idolu nu se opresc la SC Cago Globe SRL, întrucât, la data de 23 ianuarie 2013, directorul AIT anunță cu surle și trâmbițe, în MASS-MEDIA de casă, pe care o întreține cu contracte din bani publici, că Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara ” are două autospeciale noi-nouțe, care vor acționa în caz de incendiu. Acestea pot interveni în mai puțin de trei minute.Cele două autospeciale PSI, specifice activității aeronautice, având tracțiune integrală 6×6, sunt dotate cu echipamente de descarcerare și au un sistem de intervenție rapidă, pe furtunuri de înaltă presiune, având în același timp două tunuri de refulare a apei și a spumei.Mașinile sunt atât de performante, încât, indiferent de intervenția necesară, aceasta se poate face în mai puțin de trei minute, ceea ce creste de la 7 la 8 categoria de protecție PSI a celui mai important aeroport regional din țară. În acest moment, parcul de intervenție rapidă numără cinci asemenea mașini. Creșterea la 8 a categoriei de protecție PSI nu înseamnă doar un grad mai mare de siguranță a pasagerilor și a aeronavelor, ci permite, conform reglementărilor internaționale, și aterizarea cu regularitate a avioanelor cu gabarit mai mare”. Cu ce nu se laudă, însă, Dan Idolu este că faptul că, atât de bine a fost întocmit caietul de sarcini pentru licitație, încât la start s-a prezentant o singură companie căreia, atât descrierea autoutilitarelor cât și capacitățile tehnice, i-au venit ca o mănușă: SC Compania Stingeri și Intervenții SA București! Cu atât mai mult cu cât vorbim de bani europeni, prețul contractului de închirere a celor două mașini de pompieri – cu volan pe dreapta – a fost omis, în declarația publică, de Dan Idolu. E de înțeles, atâta timp cît vorbim de o sumă fabuloasă de 2.700.000 RON, adică undeva în jur de 17.000 euro pe lună! Evident, cuantum în care statul român, recte AIT, ar fi putut lejer să cumpere două mașini similare și, cu siguranță, ratele de leasing ar fi fost mult mai mici. Unde mai pui că, la finalul ratelor, ”Traian Vuia” ar fi devenit proprietarul autoutilitarelor, nu doar un simplu chiriaș, care aruncă cu 600.000 euro pe fereastră!!!

Mister idolu p…i chiar crezi ca daca fugi prin gradina scapi. Te inseli , vor veni dupa tine si atunci nu mai scapi. Apropo cite case ai? Nu de alta daar trebuie sa stim unde te gasim.