De această dată, diriguitorii lui ACS Poli s-au mișcat repede și au adus un înlocuitor pentru demisionarul Ioan Timofte. Și, hai să recunoaștem, Daniel Stanciu nu este cea mai proastă opțiune, cel puțin dintre variantele vehiculate până acum. Ba din contra. Putea să ne cadă pe cap o paparudă care se crede manager în fotbal, cu soțul din dotare cu pretenții de antrenor. La bugetul echipei, departe de-a fi unul spectaculos, soluția Stanciu este cumva peste așteptări. Apropo de buget, mulți din afară își închipuie că la Timișoara curge lapte și miere, ba s-ar mai putea și grebla bani prin varii metode. Or, lucrurile nu sunt deloc așa, iar primarul Nicolae Robu va avea mult de furcă pentru a trece bugetarea echipei prin CL. Și asta, în condițiile în care CJ Timiș vrea să taie finanțarea.
Revenind la Stanciu, trebuie spus că, după o perioadă în care a lucrat pentru frații Becali, a intrat în zona manageriatului chiar la Poli, pe vremea lui Marian Iancu. Deci nu e chiar străin de problemele Timișoarei, având și casă aici, ba chiar a furat și… Dar nu intru în bârfe de alcov. Și-a făcut ucenicia pe lângă Gheorghe Chivorchian, de la care a luat și sfaturi, dar și… pumni în freză. E din generația tânără și mai școlită de manageri, avându-l ca model pe Meme Stoica, fiind la fel de tupeist și guraliv ca acesta E prototipul mercenarului într-un fotbal unde nu mai există loc de sentimente, de patriotism local. E un om cu lumini și umbre. Unii îl supraevaluează, iar alții văd în el doar un mitic arogant, foarte departe de profilul – să-i spun așa – unui bănățean.
Totuși, e o garanție pentru performanță. E un mercenar, dar un mercenar care are rezultate în spate, ultima dovadă fiind echipa încropită la Târgu Mureș. Inclusiv în perioada în care a mai trecut pe la Poli a făcut ceva treabă, dar mai mult ca paratrăsnet în studiourile de televiziune. Evident, a avut și eșecuri, ultimul la Dinamo de unde a fost expulzat după doar câteva luni. Din acest punct de vedere, ne-am putea întreba ce caută la Timișoara unul dat afară de la Dinamo. Dar, una peste alta, la rece vorbind, Daniel Stanciu poate să facă treabă bună la Poli, dacă va fi și ajutat.
În altă ordine de idei, uneori viața e nedreaptă, cum e și în cazul lui Ioan Timofte. Tim avea dreptul la o despărțire mai frumoasă, mai elegantă de Poli, nu la o plecare pe ușa din spate. Da, e adevărat, și-a dat demisia, dar nu de prea mult bine. Acum toată lumea cântă și dansează, jubilând revenirea în prima ligă. Totul, în absența principalului arhitect al acestei reveniri. Fiindcă Timofte a făcut din ACS Poli un club profesionist. A luat o echipă cu metehne provinciale și a deparazitat-o de acestea. A luat un club în care frecau menta tot felul de politruci și l-a curățat. Cât a putut. A plecat fără se pare ca cineva să-i mulțumească pentru lucrurile bune făcute la club. Dar gratitudinea e un lucru mare…
Comentarii prin facebook