Ca să nu-și mai facă oamenii case și fabrici peste… istorie, în Timiș va începe, în sfârșit, cartarea siturilor arheologice. Sunt peste 1.000 înscrise în Registrul Arheologic Național, dar numai în cazul a 10% dintre ele se știe exact unde sunt. La restul se merge pe ghicite.
Dezvoltarea imobiliară din Timiș are efecte negative asupra istoriei. Pentru că nu se știe exact unde se află siturile arheologice, există riscul ca oamenii să se apuce să construiască exact peste ele, așa cum s-a întâmplat recent la Moșnița Nouă. „Am avut un caz la Moșnița Nouă, unde se construiesc foarte multe case. Tocmai pentru că nu există date precise, s-a început construirea unei case peste un astfel de sit. Am sistat lucrările la timp. Era vorba despre o așezare neolitică, se turnase doar fundația, și s-a putut salva situația Nu sunt foarte multe situații de acest gen, dar, tocmai pentru a le evita pe viitor, trebuie să avem numere cadastrale și date de coordonare GPS stereo”, explică dr. Victor Bunoiu, consilier arheologie la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Timiș.
Datele arată o realitate crudă: deși, în Registrul Arheologic Național, Timișul figurează cu 1.000 de situri, pentru numai 10% dintre acestea există date precise de localizare. „Sunt probleme din această cauză, la inițierea unor lucrări de construcții în acele zone, inclusiv la vânzarea terenurilor. Aceste situri au doar coordonate geografice, de genul «sunt situate la 300 m de sat sau 500 m de sonda nu știu care». Au fost făcute pe baza unor cercetări anterioare, dar, la momentul respective, nu s-au luat coordonate GPS, așa cum cer exigențele la nivelul anului 2016. Ele trebuie reidentificate pe teren, luate coordonate precise, iar aceste informații diseminate vor fi comunicate autorităților locale”, mai spune Bunoiu. Între Muzeul Banatului, UVT, Institutul Național al Patrimoniului și Direcția de „Avem în vedere câteva zone pe care le considerăm vulnerabile – zona metropolitană Timișoara, comunele din jurul Timișoarei, unde dezvoltarea imobiliară este foarte intensă”, explică arheologul.
„Încercăm să facem puțină ordine, pentru ca toată lumea să știe unde sunt aceste situri. Pentru asta avem nevoie de tehnologie și de resurse umane. Ca să fim eficienți, ne punem la un loc mai multe instituții cu atribuții și competențe în protecția patrimoniului. Protecția patrimoniului începe cu evidența. Întâi trebui să știi ce ai și de unde până unde. Altfel, cu protecție făcută numai că a trecut cineva pe acolo și am aflat, pentru că cineva ne-a spus, pentru că cineva a reclamat, se face, se reacționează, dar, mai mult decât atât, trebuie ca toată lumea să fie informată că acolo este o zonă care, din punct de vedere patrimonial, este importantă”, spune, la rândul lui, Sorin Predescu, șeful Direcției de Cultură. Inventarul va dura câțiva ani, prioritare fiind zonele cu puternică dezvoltare imobiliară. Casa de la Moșniță Nouă a fost terminată, în cele din urmă, dar numai după ce s-a făcut descărcarea de sarcină arheologică.
Comentarii prin facebook