Dacă lupta pentru fotoliul de primar al Timișoarei pare să aibă un favorit cert în persoana actualului titular Nicolae Robu, iar un alt câștigător ar însemna o imensă surpriză, nu același lucru se poate spune despre competiția declanșată pentru președinția Consiliului Județean Timiș. Aici, calculele sunt îngreunate din start de schimbarea legii și revenirea la alegerea președintelui de către consilieri, nu de întregul electorat. Acest lucru va conduce la o serie de negocieri postelectorale cu deznodământ incert, existând o lungă serie de necunoscute. În primul rând, e vorba de partidele care vor face pragul electoral de 5% pentru a intra în noul consiliu județean.
Aici există doar două certitudini: PSD și PNL. Șanse mai mari sau mai mici pentru a depăși acest prag le mai au PMP, ALDE, UNPR, după venirea lui Titu Bojin și, eventual, UDMR. Evident, dintre candidații care și-au anunțat dorința de-a fi președinți ai CJT, principalii favoriți sunt Sorin Grindeanu – PSD și Alin Popoviciu – PNL. Dar cu cine vor face PNL și PSD alianțe postelectorale, în condițiile în care este foarte puțin probabil ca una dintre cele două formațiuni să obțină peste 50% din scaunele de consilieri? (Acest lucru ar fi posibil numai în ipoteza în care doar PNL și PSD ar intra în CJ, caz în care lucrurile se simplifică: cine are scorul electoral mai mare va face și jocurile.) Trebuie spus din start că o înțelegere PSD – PNL este imposibilă și nu doar fiindcă primarul Nicolae Robu a spus că nu va mai semna niciodată o alianță cu social-democrații.
Din nou, avem și aici o certitudine. În cazul în care ALDE va face pragul electoral, va intra în cârdășie cu PSD. Se știe că și la nivel național Tăriceanu și așa-zisul său partid sunt slugile PSD, așa că n-ar putea fi altfel în teritoriu. De altfel, în Timiș, PSD și ALDE s-au înțeles pe șestache să aibă candidați comuni la patru primării. Cum e greu de crezut că ALDE Timiș, organizație în care predomină caraghioslâcul, va face pe spuza sa pragul electoral, așa că ar putea primi un ajutor. Singura șansă a formațiunii este să obțină sprijin pe „rețele electorale” de la PSD. Un lucru destul de sensibil de pus în practică, fiindcă și PSD s-ar putea trezi cu un scor prea mic.
Dacă ALDE va merge în mod cert pe mâna PSD, la PMP și UNPR, lucrurile sunt mai complicate. Deși PMP, la nivel local, a fost la un moment dat parazitat de PSD-iști, e puțin probabil ca decizia să fie lăsată pe seama filialei locale. Plus că în PMP Timiș, deși se pozează în unitate, sunt vreo trei grupări care se luptă pentru supremație, luptă internă care ar putea bloca chiar intrarea formațiunii în CJ. Totuși, în cazul în care PMP face pragul, probabilitatea cea mai mare este să se alieze cu PNL, fie și din cauza amiciției dintre Popoviciu și Nuți Udrea. Și asta, spre supărarea traseistului Marius Dugulescu, care a început un război cu primarul liberal Robu și se vede președinte al PMP Timiș.
Supărat pe foștii colegi din PSD, foarte probabil, Titu Bojin va duce UNPR, evident dacă va face pragul, într-o alianță cu PNL. Și nu doar Bojin are acolo un dinte împotriva PSD, ci și președintele Ion Răducanu și chiar fostul senator Viorel Matei. Numai că Bojin își dorește scaunul de președinte al CJ pentru sine, nu pentru Popoviciu, așa că va încerca să jongleze cu voturile pe care le va avea la dispoziție. Jucând la două capete, el va avea șanse deloc neglijabile de a câștiga din aceste negocieri. Dacă mai adaugi aici și faptul că primarul Robu nu s-ar urca chiar pe pereți pentru ca Popoviciu să ajungă președinte, șansele lui Bojin mai prind puține aripi. Ca să nu spun că nici măcar Sorin Grindeanu nu-și dorește din cale afară să ajungă șef la CJ, râvnind mai mult un scaun de ministru, astfel că negocierile vor fi extrem de interesante. Poate chiar mai dure decât cele din anul 2000. Dar, repet, cel mai important lucru se referă la partidele care vor face pragul.
P.S. În anul 2000, alegerea președintelui CJ (Ilie Sârbu – PSD) s-a făcut la a treia și ultima ședință de validare a Consiliului Județean Timiș, după lungi serii de negocieri. Dacă nu se ajungea nici atunci la un consens, se dizolva consiliul. După ce s-au semnat mai multe înțelegeri, în final s-a ajuns la o largă majoritate PSD – PNȚCD – PD, marele perdant fiind PNL.
Comentarii prin facebook