Viitorul pod Jiul este încă în aer. Primăria Timișoara trebuie să primească un aviz din partea Apelor Române, legat de înălțimea construcției. Cei de la ABAB spun că nu se poate coborî sub cota Podului Traian, pentru că altfel se pune în pericol viitoarea navigație pe Bega. Proiectantul angajat de PMT ar trebui să găsească soluțiile tehnice.
În mai 2015, Primăria Timişoara a iniţiat procedura de achiziţie pentru servicii de proiectare pentru construirea unui nou pod peste Bega, în continuarea străzii Jiul, între splaiurile Nicolae Titulescu şi Tudor Vladimirescu. Lucrarea a fost adjudecată de firma VCE Viena Consulting Engineers SRL, filiala din București a unei societăți austriece, pentru aproximativ 107.000 lei. Podul Jiul ar urma să aibă patru benzi, câte două pe sens, piste de biciclete și trotuare. În martie 2017, edilul publica pe Facebook un filmuleț-simulare despre cum va arăta viitorul pod. „Podul va fi unul simplu, dar frumos, prin simplitatea lui și foarte bine integrat în peisajul general. În anul 2018 vom avea două poduri noi funcționale peste Bega. Îmi doresc să evolueze lucrurile cât mai rapid pentru ca în 2017 să putem deschide șantierele, dar finalizarea va fi în a doua jumătate a lui 2018”, scria edilul.
IATĂ CUM VA ARĂTA NOUL POD PESTE BEGA, PODUL JIUL, PRIMUL CARE SE VA CONSTRUI ÎN ORAȘUL NOSTRU, ÎNCEPÂND DIN TOAMNĂ, DUPĂ 50 DE ANI!
Remarcăm: 4 benzi carosabile, piste de biciclete și trotuare pe ambele părți. Evident, vom avea și iluminat artistic!
Dacă vă place, vizualizați și dați Share și Like.
Dacă nu vă place, postați textul „Dislike! De poduri avem noi nevoie acum, n-avem altceva mai bun de făcut cu banii?!” :))Posted by Nicolae Robu on Saturday, March 18, 2017
La patru luni de la acel moment sunt încă unele probleme legate de obținerea tuturor avizelor. „Așteptăm să primim un aviz favorabil din partea Administrației Apelor Române. Când spun favorabil am în vedere și condiții tehnice care să nu ducă la creșteri nejustificate ale costurilor de realizare a podului. La ce mă refer? Înălțimea podului, după toată logica sănătoasă a oricui, ar trebui să fie cel puțin egală cu a celui mai jos pod. Ce n-ar trebui să se întâmple ar fi ca noile poduri care se construiesc să fie mai apropiate de nivelul apei decât cel mai jos pod actual. În rest, orice cotă care e superioară cotei la care se află cel mai jos pod actual cred că este bună și ar fi fără sens o cerință de înălțare. Tehnic se poate orice, numai că asta presupune costuri în plus și nu cred că are rost să le facem. Sper să primim aviz. Ei se tot întâlnesc și tot discută cu proiectanții (…) sper să se pronunțe odată, ca să putem avansa cu proiectul. După avizul lor, sigur, dacă se cere o înălțime peste un anumit prag, atunci soluția tehnică se schimbă. Ea devine una mai costisitoare și asta ar lua și timp în plus proiectantului. Sper ca toată lumea să fie constructivă și rațională”, a declarat primarul Nicolae Robu.
Directorul ABAB, Titu Bojin, spune că lucrurile nu sunt deloc complicate: există niște cote care trebuie respectate. În momentul în care acestea sunt îndeplinite, avizul va fi emis fără probleme. „Am stabilit că mergem la nivelul celui mai jos pod, în afară de Podul Michelangelo, care s-a construit prin anii 70, la o cotă extrem de joasă. Am mers pe cota Podului Traian, care este de 89,76. Celelalte sunt toate mai sus. Podul Michelangelo a fost o greșeală de construcție la momentul respectiv. Trebuie să discutăm dacă ei se pot încadra acolo. Mai jos de cota Podului Traian nu putem să ne asumăm răspunderea, există o lege care aprobă nivelul podurilor peste Bega. Noi am mers în prima fază la nivelul celui mai înalt pod, în perspectiva de navigabilitate. Am înțeles că nu se potrivește zonei respective, cu strada Jiul care iese de sub pasajul CFR. Noi le-am dat cotele, iar ei au venit cu alte cote. Dacă se conformează, primesc avizul fără probleme. Dar trebuie să găsească soluțiile tehnice”, a precizat Bojin.
Comentarii prin facebook