Vechea mănăstire cirsterciană de la Igriș, construită cu peste opt secole în urmă, ascunde încă o mulțime de surprize. Arheologii Muzeului Național al Banatului continuă proiectul început în 2016 și scot la lumină tot felul de lucruri interesante.
Situl arheologic din comuna timişeană Igriş a fost deschis în zona fostei mănăstiri Egres, întemeiată de călugării cistercieni în 1179. Campania face parte din cadrul proiectului de cercetare româno-maghiar inițiat, în 2016, de Muzeul Naţional al Banatului din Timișoara și Institutul de Arheologie al Universității Catolice „Péter Pázmány” din Budapesta. Cercetările au fost conduse Daniela Tănase, din partea muzeului timişorean, în colaborare cu András Végh și Teofil Rétfalvi, din partea Institutului de Arheologie al Universității Catolice „Péter Pázmány”. Au fost descoperite zidul sudic al navei bisericii, reperat și în săpătura din anul 2016, precum și alte structuri care au contribuit la informaţiile existente despre planimetria bisericii mănăstirii Egres. Pe latura sudică au fost scoase la lumină un prag de intrare de la o ușă laterală și un contrafort. Tot în acest an a fost finalizată și cercetarea gropii comune din timpul invaziei tătare de la 1241, situată în biserică și descoperită anul trecut. Săpăturile au oferit şi de această dată materiale arheologice de o valoare deosebită: piese de podoabă, arme, fragmente ceramice de la vase întregibile, fragmente arhitecturale, precum și un canat de la o ușă din lemn. În interiorul navei bisericii au fost găsite și morminte din secolele XIV-XV, în inventarul cărora au apărut piese de port și de podoabă.
Comentarii prin facebook