Șapte săptămâni la STPT i-au fost de ajuns lui Sorin Supuran să înțeleagă cum stau lucrurile la societatea care ar trebui să asigure transportul în comun al timișorenilor. Pe listă: achiziții la suprapreț, lucrări fără autorizație, bani aruncați peste tot. Un raport de 181 de pagini a fost depus la Camera de Conturi.
Primarul Nicolae Robu spune că anul 2018 va fi anul în care timișorenii vor simți o îmbunătățire semnificativă a serviciilor de transport în comun și nu vor mai sta zeci de minute în stații. În mai, eternul director Ioan Goia a fost schimbat cu Sorin Supuran. La câteva săptămâni de la preluarea mandatului, Supuran anunța că n-a găsit lucruri prea bune la STPT, dar că lucrează la un plan de redresare. N-a apucat însă să-l pună în practică, fiind înlocuit, de urgență, la finele lunii iulie. Acum, director interimar este Nicu Bitea, care i-a mulțumit primarului Robu, vineri, că a asigurat o parte din salariile restante de două luni ale angajaților STPT.
Între timp, așa cum a promis, Sorin Supuran a prezentat public o parte din lucrurile pe care le-a găsit în neregulă la STPT. Ele au ajuns, cât se poate de detaliat, la Camera de Conturi a județului Timiș, într-un raport de 181 de pagini. „Am reușit să termin raportul de audit și l-am depus vineri, 10 august, la Camera de Conturi. Am făcut și explicații verbale aproape 40 de minute domnului director. Unul dinspre aspecte vizează nerespectarea de către autoritatea tutelară a angajamentului privind plățile pe care le datora către STPT. Probabil că am anticipat întrebările atunci când mă refeream la primarul Nicolae Robu. Înainte de a accepta poziția de director interimar, am avut mai multe discuții. Aveam deja cunoștințe din prezența mea la 3 ședințe ale CA de eventualele probleme, deși nu ni se puneam la dispoziție mape sau înscrisuri. Am solicitat ultimul raport al Curții de Conturi, decizia, planul de măsuri, dacă există un raport de follow-up, lucruri care mi s-au pus cu foarte mare greutate la dispoziție”, spune Supuran.
Conform fostului director interimar, situația financiară a STPT este una foarte proastă. „Am solicitat o foarte bună colaborare cu autoritatea tutelară, mai ales cunoscând datoriile față de furnizori, cheltuielile directe – energie, carburanți, piese de schimb. Am discutat în principal despre salarii. Am primit garanții că în lunile iunie-iulie autoritatea tutelară va achita obligațiile financiare pe care le datorează. În 31 mai, sumele datorate erau de 14 milioane și puțin. Dacă acea sumă ar fi fost achitată integral, societatea ar fi putut să achite salariile, acele rate de eșalonare și chiar o parte din furnizori. Foarte puțină lume știe că neplata la timp a datoriei către ANAF produce penalități și accesorii, care pot fi imputate celui care este manager. Pe lângă discuțiile verbale, am notificat primăria cu înscrisuri cu toate sumele datorate”, explică Supuran.
Prea multe gratuități, unul dintre motivele haosului
Unul dintre motivele pentru care STPT a ajuns într-o astfel de situație este însăși politica de gratuități pe care o duce primăria. „Am avut o discuție legată și de politica de gratuități. În opinia mea, există prea multe categorii de persoane care beneficiază în acest moment de gratuități. Cred că și opinia publică este de acord că atunci când vorbim de persoane care au pensii ce trec deja de 5.000 de lei, chiar până la 20.000 de lei, magistrați, oameni care au deținut poziții în instituții publice, funcționari care se bucură de o salarizare onorabilă, o serie de fundații, asociații… Din punctul meu de vedere, trebuie să existe gratuități, sunt practicate peste tot în Europa, chiar și în România, dar o revizuire a lor ar fi crescut veniturile proprii ale societății și ar fi ajutat-o să se descurce pe puteri proprii”, mai spune fostul director. Supuran susține că a existat o bună comunicare cu autoritatea tutelară, mai exact cu primarul Nicolae Robu, ba chiar în dimineața în care a fost demis. „Am avut o comunicare permanentă ca director, lucruri pe care oricând le pot dovedi. Am avut vizite la primărie, am susținute proiecte în comisii, am participat la ședință de consiliu. Vineri dimineață i-am transmis dl Robu o situație legată de parcul auto. Joi seară am convenit cu dumnealui că în cursul zilei de sâmbătă vom avea o întâlnire pentru a clarifica probleme legate de iluminatul public”, spune acesta.
Fără autorizații și avize
Supuran a explicat și care este situația la fostul sediu central al RATT, dar și de la muzeul de tramvaie, care nu are autorizație de la ISU. „Pe Take Ionescu 83, unde funcționează muzeul și depoul de tramvaie de epocă, lucrările au fost făcute în neconcordanță cu contractul de execuție. Lipsa autorizației ISU este cauzată de neglijența unor colegi care au convenit să facă recepția pe fugă și să restituie constructorului 70% din garanția de bună execuție. Nu s-a respectat scenariul de incendiu, eu am refuzat să aloc alte sume de bani atâta timp cât a existat un contract, iar constructorul a încasat banii (…) Pe Take Ionescu 56, fostul director Ioan Goia a afirmat că au existat discuții cu autoritatea tutelară, Ordinul Arhitecților și reprezentanții ISHO, privind predarea acelei clădiri pentru obiectivul Capitală Culturală Europeană. Acest lucru mi-a dat de gândit și am încercat să vedem ce se întâmplă cu un constructor care niciodată nu era prezent. Am notificat dirigintele de șantier și am reziliat contractul, am semnat un alt contract cu alt diriginte de șantier care a scos la iveală alte nereguli. Constructorul a notificat STPT și a suspendat lucrările. deoarece nu era autorizație din partea Direcției de Cultură.
Nici baza sportivă a societății, cu care fostul director s-a lăudat anul trecut, nu e în regulă. Deschisă în vara lui 2017, aceasta nu are autorizație și este în perpetuă renovare. „Centrul de agrement, acea bază sportivă numit centru social sindical, l-am găsit închis, fără autorizație de funcționare. Aproape zilnic, fără exagerare, îmi veneau comenzi de materiale și solicitări de a elibera bani din casierie pentru a continua lucrări de reparații acolo. Se făceau investiții fără a exista autorizație de construire. Am suspendat lucrările la acele obiective. Curtea de Conturi a fost la iveală nenumărate nereguli în ceea ce privește acest centru, pentru perioada 2010-2014. Există sume constatate, în 2017, printr-o sentință a Curții de Apel Timișoara, sume decontate ilegal pentru terenuri sintetice. La fiecare licitație, cel care ieșea pe locul 2 era de fapt executantul. Erau de fapt niște regii ale unor constructori care luau lucrările de comun acord și le împărțeau după cum doreau ei”, spune Supuran.
Cum se cumpără piese de schimb
Cu mare grijă pentru banul public, cei de la societatea de transport în comun au achiziționat diverse piese de schimb la prețuri duble și chiar mai mult. Au fost preferate anumite firme, susține Supuran, chiar în detrimentul producătorului original. „Colegii de la Direcția de Auto și Naval nici măcar în situația pe care mi-au predat-o sub semnătură nu au fost serioși, indicându-ne codurile de piese, dar nu cele de achiziție, ci pe cele din depozit. Nici a doua situație nu este în legătură cu realitatea. Am găsit achiziții de kituri de ambreiaj la preț de producător 2.000 de lei, ei le-au luat cu 8.000 de lei. Computere de bord, cuple magnetice, compresoare și altele pentru autocarele Mercedes… este ilar să achiziționezi de la firma Coprot din Oradea, o firmă de apartament, în condițiile în care Mercedes putea să livreze mult sub prețul acela. Am avut o întâlnire cu reprezentantul firmei Coprot, pentru că societatea datorează foarte mulți bani și am întrebat cum se poate să aibă asemenea adaosuri. Am văzut că nu deține depozit și stații de carburant, deși în trecut a vândut carburant către Colterm. Foarte ciudat”, a spus Sorin Supuran.
Uite telefonul, nu e telefonul
Haosul din STPT pare să fie unul extins la toate compartimentele. S-a ajuns chiar, susține fostul director, că societatea să semneze de recepție pentru zeci de telefoane mobile de ultimă generație, pe care însă nu le-a văzut nimeni. „Am rămas oarecum mirat când am văzut contracte cu mai mulți operatori de telefonie mobilă. La solicitarea pe care am avut-o în scris nu au putut să justifice 38 de telefoane, IPhone X, Samsung de ultimă generație, și 15 tablete. Nici măcar doamna Lăscuț (directorul economic – n.r.) nu a putut să-mi justifice dacă au fost sau nu înregistrate în contabilitate. O colegă a semnat primirea coletelor și nu știe unde sunt și nu le-a văzut”, a mai declarat Supuran.
Fostul director Sorin Supuran nu intenționează să depună plângere penală, dar va contesta în instanță demiterea sa din funcție. El nu vrea însă, sub nicio formă, să revină. „Nu voi solicita revocarea (hotărârii de demitere – n.r.), voi arăta că nu a fost justificat, dar voi cere daune morale. Îmi las libertatea de a mă îndrepta personal împotriva fiecărui coleg care a votat revocarea mea din funcție. Voi rămâne în CA și voi verifica să se aloce salariile, iar acele achiziții de piese, carburant etc să fie făcute just”, a conchis Supuran.
Comentarii prin facebook