Primăria șterge oficial proiectele de fântână cântătoare pe Bega și tunel pe sub Piața Victoriei

Că suntem plini de proiecte știm. Că Timișoara ar arăta aproape ca New Yorkul, dacă ele ar fi puse și în practică, nu putem decât să bănuim. Cert este că unele astfel de proiecte enunțate de-a lungul timpului s-au dovedit a fi fost doar… vorbe. Acum, consilierii locali trebuie să și consfințească asta.

Pe ordinea de zi a viitorului plen al CL va fi un proiect care privește „Obiective de investiţii propuse scoaterii din evidenţa contabilă din contul 231 «Active fixe corporale în curs de execuţie», nerealizate la data de 30.10.2018 promovate de către Direcţia Edilitară- Serviciul Drumuri, Poduri şi Parcaje, Canalizare, Alimentare cu apă”. Este vorba despre o listă întreagă de proiecte, unele cu vechime considerabilă, care au rămas „agățate” în contabilitatea PMT și trebuie eliminate. Printre ele, o fântână ornamentală în Piața Huniade, fântâna cântătoare de pe Bega, dar și tunelul de trafic rutier de sub Piața Victoriei.

Iată lista completă

• Extindere canal menajer Calea Şagului etapa I, valoare contabilă 214.450,73 lei
• SF Fântâna ornamentală canal Bega, valoare contabilă 198,40 lei
• PT Realizare fântână ornamentală Piaţa Huniade, valoare contabilă 55.091,11 lei
• Reabilitare conductă apă strada Uzinei, valoare contabilă 400 lei
• Reabilitare conductă apă Zona Fabric, valoare 500 lei
• Reorganizarea circulaţiei rutiere pe inel I Piaţa Victoriei, valoare contabilă 63.654,84 lei
• Expertiză tehnică pentru consolidare Pasaj Slavici –Polonă, valoare contabilă 78.134,88 lei, transferat către RATT

De asemenea, se propune „transferarea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea Primăriei Municipiului Timişoara şi scoaterea din evidenţa contabilă a contului 231 a SF Întregirea reţea apă canal Municipiul Timişoara etapa II, cu o valoare contabilă de 71.066,70 lei, respectiv SF+PT Reabilitare reţea de apă Zona Ronaţ Triaj şi canal Calea Ghirodei, cu o valoare contabilă de 74.256 lei”.

O parte dintre aceste proiecte au fost transferate, între timp, către Aquatim. Este vorba despre extindere canal menajer Calea Şagului, etapa I, SF+PT Reabilitare reţea de apă zona Ronaţ Triaj şi canal Calea Ghirodei.

Să vedem însă explicații în cazul unor proiecte care au făcut mare vâlvă la un moment dat. De exemplu, la SF Realizare fântână ornamentală Canal Bega. Acest proiect a fost avizat negativ de Autoritatea Navală Română – Căpitănia Zonală Drobeta Turnu Severin, deoarece Canalul Bega este inclus în Circuitul Căilor Navigabile de Importanţă Internaţională. Primăria încheiase deja contract pentru „proiectare pentru obiectivul de investiţii Fântână ornamentală Canal Bega în municipiul Timişoara, respectiv întocmire Studiu de fezabilitate şi întocmire documentaţii necesare obţinerii avizelor şi acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism”.

Contractul de proiectare și execuție pentru fântâna ornamentală din Piaţa Huniade a fost încheiat la finele lui 2008, de administrația Ciuhandu. „Ulterior, obiectivul de investiţii nu a mai primit finanţare, lucrările de execuţie nu au fost demarate, municipalitatea dorind să construiască în zonă o parcare subterană astfel investiţia propusă nu mai era oportună. În anul 2015 executantul ne-a propus rezilierea contractului motivând imposibilitatea executării investiţiei”, scrie în referatul proiectului care va fi supus votului consilierilor locali.

Reorganizarea circulaţiei rutiere pe Inel I Piaţa Victoriei, propusă în 2014 de Nicolae Robu, nu mai este nici ea de actualitate. Primăria a decis să renunțe la ideea de a face un tunel rutier pe sub Piața Victoriei, deși aceasta era prezentată drept o mare realizare. Contractul de proiectare a fost semnat în februarie 2014, însă a fost ulterior reziliat. Motivația? „Atât opinia publică, cât şi specialiştii arhitecţi şi urbanişti timişoreni, inclusiv organizaţia profesională OAR Timiş (Ordinul Arhitecţilor din Romania) şi Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş au ridicat obiecţii majore. Aceștia considerau că investiția propusă generează riscul de a afecta negativ patrimoniul construit și posibilitatea prezenței unor vestigii arheologice al căror descărcare și evaluare poate transforma proiectul în unul nerentabil”, explică acum reprezentanții PMT.