O relicvă a Sfântului Anton de Padova se găsește, de acum, la Timişoara, în Biserica Romano-Catolică Millennium. Ea a fost donată de un dirijor și muzician italian stabilit de mai multă vreme în orașul de pe Bega.
Una dintre cele mai frumoase biserici din Timișoara găzduiește acum și o relicvă sfântă. Aceasta aparține unuia dintre cei mai iubiți sfinți ai lumii creștine, Anton de Padova și a fost donată bisericii Millenium de dirijorul italian Enrico Canata. Muzicianul a căutat mult timp relicva și, într-un târziu, grație perseverenței sale, a reușit să-și îndeplinească visul. „Este 100% autentică, fiind probată de un sigiliu de la Vatican. M-am gândit să ne bucurăm nu numai noi, în casă, ci toată comunitatea italiană, dar nu numai ea. Din acest motiv am făcut-o cadou Bisericii Millenium”, spune Canata. El locuiește în Timișoara de 24 de ani și spune că aici este, acum, casa lui, iar în Italia a ajuns să meargă ca… turist. De duminică, 12 iunie, relicva Sfântului Anton de Padova a fost așezată în frumoasa biserică din cartierul Fabric, în timpul liturghiei solemne oficiate de preotul prof. acad. dr. Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică din București.
Sfântul Anton s-a născut pe 15 august 1195, în Lisabona, primind la botez numele Ferdinand. La 15 ani a mers la mănăstirea Coimbra, unde a citit zi de zi Sfânta Scriptură, astfel încât Papa Grigore al IX-lea l-a numit „Chivotul Testamentului” fiind sigur că, dacă s-ar fi pierdut toate exemplarele Bibliei, tânărul ar fi scris-o din memorie. Cu toată împotrivirea profesorilor şi a familiei, Ferdinand cere şi primeşte haina franciscană, schimbându-şi numele în Anton. Se alătură unui grup de misionari care mergea spre Maroc şi, fericit, pune piciorul pe pământul Africii. Aici însă, boala de care suferea, hidropizie, începe să-l chinuie foarte tare, astfel că șeful grupului de misionari îi porunceşte să se întoarcă în Portugalia. O furtună violentă îndreaptă corabia spre Sicilia şi fratele Anton este primit în mănăstirea franciscană din Messina. Ajunge apoi la o mănăstire din provincia Romagna, unde petrece mult timp în reculegere şi rugăciune. Locul de plecare al expediţiilor sale este oraşul Padova, lângă care avea o locuinţă răcoroasă, între ramurile mari ale unui nuc. Pe 13 iunie 1231, Anton se afla la mănăstirea Camposanpietro și, simţindu-se foarte rău, a cerut să fie adus în Padova. La numai un kilometru de oraș însă, Anton a închis ochii pentru totdeauna. El a fost sanctificat un an mai târziu, iar în 1946 Papa Pius al XIIlea l-a declarat pe Sfântul Anton de Padova învăţător al Bisericii, cu titlul de „Doctor Evangelicus”.
Comentarii prin facebook