Primăria Timișoara a câștigat procesul pe tema străzilor pietruite. Curtea de Apel a admis recursul împotriva sentinței emise de Tribunalul Timiș, astfel că municipalitatea își poate duce mai departe planurile legate de asfaltare. Acțiunea inițiată împotriva primăriei nu reclama procedura în sine, ci nerespectarea Legii transparenței publice.
În toamna lui 2015, consilierii locali au votat un studiu de fezabilitate pentru investiţia „Modernizarea străzilor din piatră cubică din municipiul Timişoara”. Conform referatului care a însoțit proiectul, „starea tehnică a acestor străzi este necorespunzătoare desfăşurării circulaţiei auto în condiţii optime de siguranţă şi confort”, din cauza unor probleme precum „denivelări pronunţate ale suprafeţei de rulare, rotunjirea pavelelor prin uzură, pavele înfundate şi/sau sparte, suprafeţe şlefuite, care devin foarte lunecoase când cad precipitaţii (…), decolmatarea rosturilor”. Pe cele 14 străzi de pe care ar fi urmat să fie scoasă piatra cubică va fi turnată „îmbrăcăminte bituminoasă”. Studiul de fezabilitate a fost realizat de SC Proexco SRL, devizul general fiind estimat la 14,5 milioane de lei, cu TVA inclus. Durata de execuţie era estimată la nouă luni. Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” (ACSPT) a depus o plângere prealabilă cerând anularea HCL 389/22.09.2015, demersului adăugându-se Asociația Peisagiștilor din România ASoP – Filiala Vest și Gabriel Tușinean și Victor Popovici. În septembrie 2016, Tribunalul Timiș a admis acțiunea și a dispus suspendarea HCL.
CL Timișoara a făcut recurs, iar pe 6 martie Curtea de Apel s-a pronunțat în acest caz. Instanța a admis recursul și „a casat în tot, sentința atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamanţilor”. Sentința Curții de Apel este definitivă. Cei de la ACSPT sunt uimiți de decizia judecătorilor, mai ales că ei n-au atacat, pe fond, scoaterea pietrei cubice de pe cele 14 străzi, ci nerespectarea, de către primărie, a Legii 52, a transparenței publice. „Singura concluzie, cel puțin până vom primi motivarea, e că, prin această decizie, Legea 52 a devenit pur opțională în cazul Primăriei Timișoara”, spun reprezentanții ACSPT. Altfel, PMT merge înainte, iar pe 1 martie a organizat și o dezbatere publică pe această temă, în vederea introducerii în plen, din nou, a proiectului privind străzile cu piatră cubică. Primarul Nicolae Robu a spus, la finalul dezbaterii, că unele străzi ar putea rămâne așa cum sunt. „Voi merge personal pe teren, am adresat invitația și celor care au participat la dezbaterea publică, dacă cineva dorește să facă parte din echipă, pentru că nu mă voi duce de unul singur, voi lua și arhitecți cu mine… Dacă una, două, nu știu câte dintre aceste străzi, categoric nu toate, se vor preta la a fi lăsate cu piatră cubică, pentru că au pe ele clădiri istorice, clădiri cu un aer monumental, atunci vom face asta. Vrem să facem ce e mai bine pentru oraș”, a declarat edilul. Acum, HCL 389/22.09.2015 este din nou în vigoare.
Străzile cuprinse în proiect
str. Argeş, delimitată de str. Mitropolit Varlaam şi str. Cluj
str. Dr. Ioan Mureşan, între str. Salcâmilor şi str. Drubeta
str. Ludwig von Beethoven, între bd. C.D. Loga şi bd. Mihai Eminescu
str. Mitropolit Varlaam, între str. Aurel Cândea şi str. 1 Decembrie
str. Putna, delimitată de str. Ion Vidu şi str. Mitropolit Varlaam
str. Remus, delimitată de str. Braşov şi str. Romulus
str. Sfânta Rozalia, între str. Remus şi bd. Mihai Viteazul
str. Sorin Titel, delimitată de bd. Victor Babeş şi str. Protopop Gh. Dragomir
str. Topliţa, delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraș
str. Virgil Madgearu, între bd. Mihai Viteazul şi str. Filaret Barbu
str. Bela Bartok, între bd. Victor Babeş şi str. Argeş
str. Filaret Barbu, delimitată de str. Sfânta Rozalia şi str. Braşov
str. Arcidava, pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava
str. Romulus, între str. Ghe. Doja şi str. Sfânta Rozalia
Comentarii prin facebook