Doi ani și-a bătut joc Curtea de Conturi a României de primărie și de clubul de fotbal ACS Poli. Nici nu mă mai interesează dacă pe lege au avut dreptate auditorii CCR, dacă dreptatea asta au împărțit-o numai unde au avut ei chef, la Timișoara, nu și la Voluntari sau Iași, Chiajna sau Tg. Mureș, unele „hărțuite” din 2015, altele numai din 2016, altele deloc. Tot bătaie de joc se cheamă și ce au făcut instanțele de judecată care au fost chemate să judece o cauză deschisă de Primăria Timișoara împotriva măsurii Curții de Conturi de a fi stopată finanțarea la ACS Poli, cu recuperarea prejudiciului. Mă întreb, dacă ar fi fost vorba de salariile lor, ale magistraților, tot un an și jumătate ar fi durat până la mijlocul procesului, să stea ca fotbaliștii pe împrumuturi de la prieteni? Nu cred, dar asta este România, iar cel mai dureros este că începem să luăm asta ca pe o normalitate.
De bătaie de joc am avut parte, noi, microbiștii, și din partea juriștilor municipalității. Se știe că juristul în administrația publică de aia e plătit să nu fie de acord cu nimica. Asta e slujba lui, să nu fie de acord cu nimic, iar dacă mai ai ghinionul ca orașul să-ți fie condus de un primar fără ouă, dar care se laudă cu asta sub pretextul respectării legii, păi atunci poți să pui cruce activității. Asta am și cerut în repetate rânduri împreună cu alți colegi din presa locală. Ori bem bere, ori bem bere, vorba reclamei. Ori bagi bani, ori închizi clubul, nu o mai lălăim atâta cu penalizări, retrogradări și alte umilințe. Când am cerut asta, primarul Robu a vorbit despre „niște idioți cu pretenții de jurnaliști” care. în loc să informeze, dezinformează. Dacă edilul liberal s-a referit și la mine, îl anunț că eu îmi exprim opinii în această rubrică, nu informez.
Pe antrenorul Ionuț Popa nu l-a făcut idiot, deși, probabil, îi stătea pe limbă. I-a reproșat doar că face atmosferă negativă în club, în timp ce domnia sa primarul și colaboratorii lucrau cu ANAF pentru certificatul fiscal „pe zero” cu eșalonările pe trei ani. Și eu mă gândeam la un moment dat cum să-i zic primarului care cere parlamentarilor o anume lege, ba chiar umbla cu draftul de proiect de ordonanță pentru finanțarea sportului să-l dea la aleșii liberali, pesediști, care or mai fi pe la București, iar când legea cerută de el e dată vine să zică că nu se poate, pe mâna iluștrilor săi juriști. Dar stați așa, că nu se știe dacă e gata povestea, dacă juriștii sunt de acord ca din alocarea primăriei să se plătească salariile restante, că de datoria la Fisc nici nu se pune problema. Ca să nu mai spun că dacă se îmbată Văcăroiu mâine și trimite Curtea de Conturi la primărie, spunând la mișto că finanțările pe legea sportului se pot face doar de către primari pesediști, primarul Nicolae Robu ar stopa automat finanțarea.
Ar stopa-o și pentru mult mai „puțin”, cum ar fi din lipsa unei majorități în Consiliul Local Timișoara, ultimul lucru la care s-ar fi gândit pe lumea asta. O va avea până la urmă, nu mă îndoiesc de asta, dar tot n-am găsit cuvântul potrivit pentru a-l descrie pe Nicolae Robu. Eu am scăpat ușor, cu „idiot”. Putea să-mi zică stelist.
Comentarii prin facebook