1-0 cu Chindia. Coafura lui Velcea rezista

Cu câteva zile înaintea celui mai important meci al lui Poli din această stagiune, cel cu Steaua din Cupa României, în clubul timişorean funcţionează la cei mai înalţi parametri diviziunea socială a muncii. În cel mai pur stil capitalist! Astfel, individul care se autointitulează finanţatorul echipei, Marian Iancu, se ocupă de ce ştie mai bine: şantajarea autorităţilor locale pentru bani. Ultima solicitare este de-a dreptul aberantă: 3,8 milioane de euro, împărţiţi astfel: 1,8 milioane imediat (dacă se poate ieri), iar restul de două milioane de euro, la vară, ca prime pentru promovare. Cu un buget mai mic, Oţelul a câştigat titlul, iar dacă ne luăm după Iancu, din el s-a mai tăiat o tranşă importantă şi pentru arbitri. În subsidiar, Iancu îndeplineşte şi funcţia de băgător de seamă pe la televizor. Şi se pricepe la toate, de la fotbal la încălzirea globală sau originea speciilor. Mai ceva ca Gigi Becali! Aşteptăm cu interes poziţia lui despre moartea lui Gaddafi, accidentul lui Huidu sau tensiunile de la Realitatea TV.
Când Iancu este ocupat cu televizorul, este suplinit în principalul demers (şantajul la autorităţi) de preşedintele Gheorghe Chivorchian. „Chivo” dă chiar şi termene limită (unul a trecut deja) privind vărsarea banilor. În conturile lui Poli sau ale BKP?, n-am înţeles prea bine. În aceeaşi organigramă, directoraşul Daniel Stanciu face şi el ce ştie mai bine: încasează. Şi bani de la Iancu, dar şi pumni, palme, capete în gură, picioare etc. Şi nu face niciun fel de discriminare, încasează de la toată lumea. Aşa că a ajuns un fel de sac de box itinerant. Bun şi Stanciu ăsta la ceva! Ei, şi am ajuns în fine la miezul problemei. De echipă cine se ocupă? Normal, Vali Velcea. Şi el, atunci când scapă de grijile frezei. Fiindcă ce-i al lui e al lui, Velcea este cel mai grijuliu antrenor din lume cu propria frizură. Se vede asta şi în timpul meciurilor, când îşi aranjează buclele rebele de zece ori pe minut. De unde Poli a ajuns să aibă un joc de-a dreptul „încântător”, chinuindu-se meci de meci cu te miri ce echipe de desculţi cu bugete comparabile cu cât mănâncă Iancu la o masă. Hai că exagerez, la trei mese şi un mic dejun! Ocupaţi cu şantajul, televizorul şi încasatul, primii de mai sus par să nici nu mai observe ceea ce se întâmplă cu echipa. De fapt, principalul rol al unui club: jocul echipei. Care pe zi ce trece, devine tot mai anost, mai plictisitor şi mai la plezneală. Cu toate acestea, freza lui Velcea rezistă. Şi nimeni nu înţelege de ce. Din cauza că cei trei de mai sus au alte îndeletnciri sau că freza în cauză este executată de frizerul care are grijă şi de barba lui Ostaficiuc? Constantin Ostaficiuc.