Deputatul Samartinean si PDL-istii, campanie pentru curatenie

asta se pricep sa faca cel mai bine!

Prostule ala este parcul de suflet a lui Idolu,acolo locuiesc adevaratii timisoreni,nu vinuturi gen samartinean,caragui,alte prostituate din staful portocaliu!!!Mars la curatenie!!!

„Activitatea care am interprinso noi cei din PDL fiind priviti de pe trotuare de USL-ISTII seniori si juniori speram ca acestia ne vor vace un copy-paste sau vor intreprinde o activitate si ei.
Noi prin aceasta actiune dorim sa trasnmitem catre autoritatile locale in special d-lui primar si d-lui presedinte CJT Timis si d-lui prefect ca si la randul lor pot sa activeze toti membrii responsibili ai partidului din care fac parte chiar si locuiorilor din Timisoara sa urmeze exemplul PDL Timisoara”.

Activitatea care am interprinso noi cei din PDL fiind priviti de pe trotuare de USL-ISTII seniori si juniori speram ca acestia ne vor vace un copy-paste sau vor intreprinde o activitate si ei.
Noi prin aceasta actiune dorim sa trasnmitem catre autoritatile locale in special d-lui primar si d-lui presedinte CJT Timis si d-lui prefect ca si la randul lor pot sa activeze toti membrii responsibili ai partidului din care fac parte chiar si locuiorilor din Timisoara sa urmeze exemplul PDL Timisoara.

Sa-si curete mizeria din partid, incepand cu uselistii de blaga si popokariciu. Ar avea de lucru pentru doua mandate. Numai ca exista riscul sa ramana doar cu gunoierii.

70?!?!?!? pai 70 de PDL-isti mai sun in tot partidul ala de cacat :):):):) in poza se vede clar ca sunt maxim 20 si foarte multe persoane care nuau inca 18 ani!

O actiune reusita…O actiune ce se doreste a fi o constientizare pentru toti locuitorii Timisoarei.

Timisoara: Un oras european – civiliat.
Impreuna pentru Timisoara Curata . Pentru asta militeaza PDL Timisoara imprena cu Deputatul C. Samartinean.

un deputat degeaba

Activitatea parlamentara în cifre:
Cornel-Mircea SĂMĂRTINEAN
Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2012-prezent

Luări de cuvânt: 13 (în 13 şedinţe)
Declaraţii politice: 11 (din care 10 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă)
Propuneri legislative initiate: 16
Întrebari şi interpelari: 21
Motiuni: 5

Activitatea parlamentara în cifre:

Cornel-Mircea SĂMĂRTINEAN
Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2012-prezent

Luări de cuvânt: 13 (în 13 şedinţe)
Declaraţii politice: 11 (din care 10 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă)
Propuneri legislative initiate: 16
Întrebari şi interpelari: 21
Motiuni: 5

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 octombrie 2013

Cornel-Mircea Sămărtinean – intervenţie cu referire la „Ziua Internaţională a Curăţeniei”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Ziua Internaţională a Curăţeniei”

Pe data de 23 septembrie s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Curăţeniei. Această zi se doreşte a fi o conştientizare şi o reamintire a faptului că protejarea mediului înconjurător trebuie să reprezinte un stil de viaţă, nu doar un eveniment în sine.

Sărbătoarea are scopul de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze mediul, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei. Ziua Internaţională a Curăţeniei încearcă anual să ne amintească fiecăruia dintre noi că un mediu curat este un mediu sănătos.

În urma mai multor solicitări primite la cabinetul meu parlamentar din partea timişorenilor care locuiesc în colegiul pe care îl reprezint, am organizat o astfel de acţiune în ziua de 21 septembrie 2013. Prin această acţiune mi-am propus să atrag atenţia locuitorilor din Calea Lipovei asupra protecţiei mediului înconjurător, având în vedere că zona respectivă era foarte murdară. Am încercat să conştientizez locuitorii din zona respectivă că e foarte important să păstreze curăţenia oraşului şi, în acelaşi timp, să încerc să trag un semnal de alarmă autorităţilor publice locale asupra faptului că protejarea mediului înconjurător şi a habitatului unde locuim este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale. Voi mai organiza astfel de campanii până când vom reuşi să sensibilizăm opinia publică vizavi de curăţenia din jurul nostru.

În ultima perioadă de timp acutizarea problemelor ecologice ne pune în gardă pe toţi. Noţiuni precum efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, deşertificarea, topirea gheţarilor, poluarea oceanelor, dispariţia unor specii de plante şi animale sunt lucruri despre care se vorbeşte tot mai frecvent. S-a constatat că mai bine de 80% din maladii şi un sfert din decesele din lumea a treia se datorează alimentelor şi apei contaminate, dar şi deşeurilor.

Se impun măsuri concrete pentru gospodărirea corectă a tuturor tipurilor de deşeuri: menajere, industriale, periculoase şi radioactive. Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne, ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. Nu de puţine ori, gunoaiele ajung în albiile râurilor sau în apropierea lor, poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Din acest motiv unele albii sunt pline de pungi de plastic, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice.

A avea un mediu sănătos depinde în primul rând de noi. Este timpul să conştientizăm că fiecare cetăţean al planetei are o contribuţie vitală în menţinerea unui mediu curat. Instituţiile specializate în domeniul calităţii mediului emit către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale recomandări de curăţarea umedă sistematică a străzilor şi modificarea regimului de lucru al întreprinderilor. Pe această cale ar trebui demarate şi intensificate de către autorităţile publice centrale şi locale acţiuni concrete de ecologizare a localităţii pe care o administrează, eliminarea deşeurilor de orice fel depozitate necontrolat la intrările în localităţi sau în alte zone mai puţin salubre, tăierea vegetaţiei ierboase pe aliniamentele stradale, curăţarea rigolelor stradale şi a malurilor cursurilor de apă. Acestea ar fi câteva din măsurile necesar a fi luate pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa acestui eveniment ecologic cu caracter internaţional.

Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil. Efortul de a menţine şi a îngriji mediul devine din ce în ce mai mare într-o lume în care civilizaţia încearcă să-şi deterioreze propriul habitat.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 octombrie 2013

Cornel-Mircea Sămărtinean – intervenţie cu referire la „Ziua Internaţională a Curăţeniei”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Ziua Internaţională a Curăţeniei”

Pe data de 23 septembrie s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Curăţeniei. Această zi se doreşte a fi o conştientizare şi o reamintire a faptului că protejarea mediului înconjurător trebuie să reprezinte un stil de viaţă, nu doar un eveniment în sine.

Sărbătoarea are scopul de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze mediul, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei. Ziua Internaţională a Curăţeniei încearcă anual să ne amintească fiecăruia dintre noi că un mediu curat este un mediu sănătos.

În urma mai multor solicitări primite la cabinetul meu parlamentar din partea timişorenilor care locuiesc în colegiul pe care îl reprezint, am organizat o astfel de acţiune în ziua de 21 septembrie 2013. Prin această acţiune mi-am propus să atrag atenţia locuitorilor din Calea Lipovei asupra protecţiei mediului înconjurător, având în vedere că zona respectivă era foarte murdară. Am încercat să conştientizez locuitorii din zona respectivă că e foarte important să păstreze curăţenia oraşului şi, în acelaşi timp, să încerc să trag un semnal de alarmă autorităţilor publice locale asupra faptului că protejarea mediului înconjurător şi a habitatului unde locuim este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale. Voi mai organiza astfel de campanii până când vom reuşi să sensibilizăm opinia publică vizavi de curăţenia din jurul nostru.

În ultima perioadă de timp acutizarea problemelor ecologice ne pune în gardă pe toţi. Noţiuni precum efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, deşertificarea, topirea gheţarilor, poluarea oceanelor, dispariţia unor specii de plante şi animale sunt lucruri despre care se vorbeşte tot mai frecvent. S-a constatat că mai bine de 80% din maladii şi un sfert din decesele din lumea a treia se datorează alimentelor şi apei contaminate, dar şi deşeurilor.

Se impun măsuri concrete pentru gospodărirea corectă a tuturor tipurilor de deşeuri: menajere, industriale, periculoase şi radioactive. Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne, ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. Nu de puţine ori, gunoaiele ajung în albiile râurilor sau în apropierea lor, poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Din acest motiv unele albii sunt pline de pungi de plastic, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice.

A avea un mediu sănătos depinde în primul rând de noi. Este timpul să conştientizăm că fiecare cetăţean al planetei are o contribuţie vitală în menţinerea unui mediu curat. Instituţiile specializate în domeniul calităţii mediului emit către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale recomandări de curăţarea umedă sistematică a străzilor şi modificarea regimului de lucru al întreprinderilor. Pe această cale ar trebui demarate şi intensificate de către autorităţile publice centrale şi locale acţiuni concrete de ecologizare a localităţii pe care o administrează, eliminarea deşeurilor de orice fel depozitate necontrolat la intrările în localităţi sau în alte zone mai puţin salubre, tăierea vegetaţiei ierboase pe aliniamentele stradale, curăţarea rigolelor stradale şi a malurilor cursurilor de apă. Acestea ar fi câteva din măsurile necesar a fi luate pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa acestui eveniment ecologic cu caracter internaţional.

Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil. Efortul de a menţine şi a îngriji mediul devine din ce în ce mai mare într-o lume în care civilizaţia încearcă să-şi deterioreze propriul habitat.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 octombrie 2013

Cornel-Mircea Sămărtinean – intervenţie cu referire la „Ziua Internaţională a Curăţeniei”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Ziua Internaţională a Curăţeniei”

Pe data de 23 septembrie s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Curăţeniei. Această zi se doreşte a fi o conştientizare şi o reamintire a faptului că protejarea mediului înconjurător trebuie să reprezinte un stil de viaţă, nu doar un eveniment în sine.

Sărbătoarea are scopul de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze mediul, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei. Ziua Internaţională a Curăţeniei încearcă anual să ne amintească fiecăruia dintre noi că un mediu curat este un mediu sănătos.

În urma mai multor solicitări primite la cabinetul meu parlamentar din partea timişorenilor care locuiesc în colegiul pe care îl reprezint, am organizat o astfel de acţiune în ziua de 21 septembrie 2013. Prin această acţiune mi-am propus să atrag atenţia locuitorilor din Calea Lipovei asupra protecţiei mediului înconjurător, având în vedere că zona respectivă era foarte murdară. Am încercat să conştientizez locuitorii din zona respectivă că e foarte important să păstreze curăţenia oraşului şi, în acelaşi timp, să încerc să trag un semnal de alarmă autorităţilor publice locale asupra faptului că protejarea mediului înconjurător şi a habitatului unde locuim este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale. Voi mai organiza astfel de campanii până când vom reuşi să sensibilizăm opinia publică vizavi de curăţenia din jurul nostru.

În ultima perioadă de timp acutizarea problemelor ecologice ne pune în gardă pe toţi. Noţiuni precum efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, deşertificarea, topirea gheţarilor, poluarea oceanelor, dispariţia unor specii de plante şi animale sunt lucruri despre care se vorbeşte tot mai frecvent. S-a constatat că mai bine de 80% din maladii şi un sfert din decesele din lumea a treia se datorează alimentelor şi apei contaminate, dar şi deşeurilor.

Se impun măsuri concrete pentru gospodărirea corectă a tuturor tipurilor de deşeuri: menajere, industriale, periculoase şi radioactive. Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne, ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. Nu de puţine ori, gunoaiele ajung în albiile râurilor sau în apropierea lor, poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Din acest motiv unele albii sunt pline de pungi de plastic, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice.

A avea un mediu sănătos depinde în primul rând de noi. Este timpul să conştientizăm că fiecare cetăţean al planetei are o contribuţie vitală în menţinerea unui mediu curat. Instituţiile specializate în domeniul calităţii mediului emit către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale recomandări de curăţarea umedă sistematică a străzilor şi modificarea regimului de lucru al întreprinderilor. Pe această cale ar trebui demarate şi intensificate de către autorităţile publice centrale şi locale acţiuni concrete de ecologizare a localităţii pe care o administrează, eliminarea deşeurilor de orice fel depozitate necontrolat la intrările în localităţi sau în alte zone mai puţin salubre, tăierea vegetaţiei ierboase pe aliniamentele stradale, curăţarea rigolelor stradale şi a malurilor cursurilor de apă. Acestea ar fi câteva din măsurile necesar a fi luate pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa acestui eveniment ecologic cu caracter internaţional.

Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil. Efortul de a menţine şi a îngriji mediul devine din ce în ce mai mare într-o lume în care civilizaţia încearcă să-şi deterioreze propriul habitat.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2013

Cornel-Mircea Sămărtinean – declaraţie politică cu referire la: „Educaţia – prioritate naţională a guvernării USL?”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Educaţia – prioritate naţională a guvernării USL?”

Pe data de 16 septembrie 2013a avut loc deschiderea anului şcolar 2013-2014, iar municipalitatea timişoreană nu şi-a finalizat încă temele de vacanţă.

Operaţiunea de mutare a Colegiului Tehnic de Vest în clădirea fostei Şcoli generale nr. 9 încă nu este încheiată. Pentru că această problemă încă nu s-a rezolvat, nici Liceul de Arte Plastice nu s-a putut încă instala în fostul sediul al colegiului tehnic.

La Liceul „C. D. Loga” se efectueazăîncă lucrări la acoperişşi în alte zone în care desprinderea de bucăţi de tencuială sau de alte materiale ar putea pune în pericol securitatea elevilor şi profesorilor. Sunt doar lucrări limitate la strictul necesar, pentru că unitatea de învăţământ va face în viitorul apropiat obiectul unei reabilitări complete, în cadrul unui proiect care beneficiază de sprijin financiar.

La Liceul „Nikolaus Lenau”, constructorul care a contractat lucrările de reabilitare a rămas corigent – ca să ne exprimăm în termeni didactici – astfel încât nici măcar lucrările la interior nu au fost încheiate şi nu au fost încă montate toate geamurile.

Primăria Timişoarei şi-a luat gândul că întreaga lucrare va fi încheiată în acest an, când doar incinta are şanse de a fi finalizată, urmând ca la faţadă să se lucreze şi în 2014. Liceul de limbă germană va porni în noul an şcolar şi cu altă problemă spinoasă: cea a programului de dimineaţă, în care nu pot intra toate clasele. O mare parte dintre elevi – probleme sunt în special la clasele a şasea şi a şaptea – vor fi nevoiţi să meargă la cursuri după-amiaza.

Nicolae Robuafirmă că în acest an bugetul alocat lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la unităţile şcolare a fost mai consistent ca niciodată, fiind vorba despre şapte milioane de lei: „Nu putem rezolva dintr-o dată tot ceea ce nu s-a făcut timp de zeci de ani la unităţile de învăţământ. Chiar dacă am fi fost în situaţia fericită de a avea toţi banii necesari, tot n-am fi avut timpul fizic necesar pentru a aduce toate unităţile la un standard modern”, susţine primarul Nicolae Robu.

Primarul USL, Nicolae Robu, promite însă că în cursul anului şcolar se vor amenaja spaţiile necesare pentru ca toţi elevii unităţii de învăţământ să fie scutiţi de obositorul program de după-amiază. Soluţia pe care acesta a găsit-o este amenajarea de clase într-un spaţiu care aparţine Regiei Autonome de Transport Timişoara.

Clădirea nu poate fifolosită doar de către profesori, pentru că dimensiunea încăperilor nu e potrivită pentru a putea găzdui clasele.Se propune amenajarea lor într-o hală care la ora actuală are zidăria într-o stare proastă. Este vorba, practic, despre imobilul în care a funcţionat o staţie ITP, pe vremea când locaţia aparţinea asociaţei Automobil Clubul Român. Acolo vor fi amenajate 12 săli de clasă, pe două niveluri (parter plus etaj), după cum promite edilul-şef.

Vrând-nevrând, într-o serie de unităţi şcolare, elevii şi dascălii trebuie să se mulţumească, cel puţin pentru prima parte a anului şcolar, cu condiţii precare. Conform declaraţiilor municipalităţii, de anul viitor şcolile timişorene vor dispune de mai multe spaţii pentru desfăşurarea cursurilor. În momentul de faţă, din cauza lipsei spaţiului, în unele şcoli din oraş cursurile sunt organizate în două schimburi.

În concluzie, atitudinea Guvernului USL faţă de educaţie, reprezintă o prioritate naţională doar la nivel declarativ. Practic, pentru Guvernul Ponta, educaţia rămâne Cenuşăreasa bugetului şi în anul şcolar 2013-2014, în condiţiile în care, în urma rectificării bugetare, Guvernul condus de Victor Ponta a diminuat bugetul acestui minister cu 25 de milioane de euro.

Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Cornel-Mircea Sămărtinean – declaraţie politică despre „Refacerea faţadei Operei Naţionale din Timişoara”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Refacerea faţadei Operei Naţionale din Timişoara”

În avanpremiera pregătirii oraşului pentru intrarea în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeanăse doreşte revenirea faţadei Operei Naţionale la forma iniţială, adică la stilul renascentist italian, şi înălţarea imobilului cu două nivele pentru a „ascunde” hotelul amplasat în spatele acesteia.

Povestea clădirii a început în 1872, când doi arhitecţi celebri vienezi, Heller şi Feller, au făcut proiectul vechiului Teatru care s-a numit „Franz Iosef”, având pe lateral un hotel care se numea „Prinz Rudolf”. A fost o clădire impunătoare, iar hotelul pe lateral avea o sală de dans numită „Reduta” şi o cafenea unde în 1879 a concertat Brahms. În mai 1880, înaintea unei reprezentaţii de gală, seara, teatrul a ars aproape complet şi a rămas doar o parte din garderobă, un pliant şi biblioteca. În 1920 un alt incendiu afectează clădirea.Proiectul a fost încredinţat unui arhitect bucureştean recunoscut, Duiliu Marcu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Români, un admirator al lui Marcello Piacentini, arhitect italian. Acesta a refăcut faţada, cu deosebirea că la acoperiş a fost amplasat un rezervor de apă, un zid de beton, iar intrarea a fost modificată prin apariţia unei porţi mai încăpătoare. În 1933 saşii din Banat, prin Uniunea Băncilor Bănăţene, construiesc Pensionul Central, actualul Hotel Timişoara. Atunci a fost comandată o nouă modificare a faţadei teatrului, prin ridicarea unui etaj în plus, prin intermediul aceluiaşi arhitect.

Dupăaproximativ 90 de ani în care a fost ascunsă, vechea faţadă a Operei Naţionale ar trebui scoasă la lumină. Actuala clădire a Teatrului Naţional şi a Operei, în primul rând, este mai scundă decât Hotelul Timişoara, ceea ce – din punct de vedere urbanistic şi fiind capăt de perspectivă a bulevardului Corso – este anormal. Revenirea la faţada iniţială e impetuos necesară, fiind în prezent un amestec de stiluri care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în jur şi cu spiritul timişorean şi tendinţa de a fi Capitală Culturală Europeană.

Acum există o ocazie istorică de a-i reda Operei din Timişoara fosta faţadă, având în vedere proiectul Corso care vizează reabilitarea centrului oraşului. Mai mulţi arhitecţi timişoreni, care susţin această iniţiativă, dau asigurări că prin aceste modificări nu va fi afectată moştenirea istorică a Timişoarei, iar balconul Operei va rămâne neatins:”Balconul rămâne, nu vrem să fie modificat. Scările Operei sunt peticite cu lemne. Opera nu poate rămâne aşa, dacă Timişoara îşi doreşte cursa pentru Capitală Culturală Europeană”.În starea în care se află acum, imobilul reprezintă un pericol public pentru toţi cei care circulă în zonă. Asta din cauză că bucăţile de travertin sunt pe punctul de a se desprinde de pe faţada iniţială.

Proiectul Corso presupune o refacere totală a ansamblului de clădiri de patrimoniu din centrul oraşului. Proiectul ar putea fi finanţat cu uşurinţă de actuala administraţie locală, deşi nu au realizat în nume propriu niciun studiu pentru a determina costurile.

În luna martie a acestui an, primarul Nicolae Robu şi-a exprimat părerea vizavi de starea clădirii Operei. Acesta a declarat atunci că îşi doreşte să scoată la iveală statuile acoperite de actuala faţadă şi să le amplaseze de-o parte şi de alta a intrării principale şi a subliniat faptul că nu îşi doreşte modificarea faţadei.

Refacerea clădirii Operei Naţionale din Timişoara nu reprezintă o prioritate pentru domnul primar Nicolae Robu, priorităţile sale sunt altele. S-au cheltuit sume uriaşe pentru semne de circulaţie şi palmieri, mult mai importante pentru oraş decât refacerea unei clădiri istorice.

Atrag atenţia domnului primar şi actualei administraţii locale asupra faptului că această delăsare afectează negativ candidatura municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, nemaivorbind şi de faptul că faţada actuală nu reflectă deloc spiritul timişorean.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 aprilie 2013

Cornel-Mircea Sămărtinean – declaraţie politică intitulată: „Regionalizarea – proiect marca USL”;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Regionalizarea – proiect marca USL”

Regionalizarea sau reorganizarea administrativ-teritorială a ţării este o reformă legată de modul însuşi în care românii înţeleg viitorul nu doar al României, ci şi al Uniunii Europene.

Există mai multe dificultăţi care ar trebui abordate distinct şi cu toată atenţia. În primul rând, e vorba de o teamă a societăţii româneşti că ar putea fi vorba de o dezmembrare a ţării şi de abandonarea statului unitar aşa cum a fost el instituit după Primul Război Mondial. Temerile acestea nu ar trebui subestimate. Românii au fost educaţi timp de 4 generaţii în cultul statului centralizat unitar şi, în subsidiar, al victoriei istorice a naţiunii.

Instituirea zilei de 1 Decembrie 1918 ca sărbătoare naţională proiectează asupra subiectului regionalizării o mare suspiciune, alimentată însă nu de memoria autentică a actului de unificare politică, ci mai curând de imaginea ei construită de istoriografia comunistă. O recuperare a ambianţei autentice şi a spiritului care au dus la actul de la 1 decembrie 1918 ar fi de natură, dimpotrivă, să reabiliteze regionalizarea ţării şi să redescopere frumuseţea şi avantajele pe toate planurile ale diversităţii provinciale.

România, în ciuda eşecurilor evidente, continuă, în linii mari, o formă de administraţie centralizată preluată de la regimul comunist. O europenizare de fond a României ar pretinde însă o recuperare a propriilor tradiţii locale, un respect sporit pentru patrimoniu şi identităţi naţionale, un spirit menit să aşeze laolaltă ceea ce revanşa naţională de la 1918 a tins să separe.

Conform unui proiect de lege propus de USL, care întârzie a fi depus la Parlament, România ar urma să fie împărţită în opt regiuni, şapte care cuprind actualele judeţe din ţară, dar Bucureştiul şi Ilfovul împreună. Potrivit informaţiilor apărute în presă şi declaraţiilor unor lideri USL, vor fi create opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele, va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutate de doi vicepreşedinţi. Votul va fi direct pentru şefii de consilii judeţene, iar consilierii regionali vor fi aleşi pe liste.

Regionalizarea va prelua din atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbţia de fonduri şi, de asemenea, vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor.

În ceea ce priveşte bugetul alocat acestui proiect, iniţiatorii propun următoarea distribuţie: 10% să preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală (comune, oraşe, municipii), motivând prin faptul că o regiune cunoaşte mai bine nevoile cetăţenilor, dezvoltă mai bine proiecte de importanţă regională. Referitor la atribuţiile pe care le vor avea preşedinţii de consilii judeţene şi cei de consilii regionale, acest proiect propune ca preşedintele consiliului judeţean să dezvolte proiecte de anvergură judeţeană limitate la teritoriul judeţului respectiv, în timp ce preşedintele de consiliu regional dezvoltă proiecte de anvergură regională.

Subiectul este unul controversat chiar şi în cadrul USL, în ciuda siguranţei de sine pe care o manifestă în mass-media liderii la vârf. Nu doar în PSD, dar şi printre militanţii PNL din ţară există militanţi care ar dori o altă împărţire administrativă, una care să ţină seama de interesele locale concrete.

În calitatea mea de deputat ales în circumscripţia electorală 37 Timiş, confirm faptul că Timişoara este un oraş european care are toate argumentele să fie capitală de regiune, fiind un oraş cu un uriaş potenţial economic şi cultural.

Judeţul Timiş este câştigător în ceea ce priveşte capitolul administraţie, infrastructură şi mediu de afaceri, fapt concretizat prin dezvoltarea unui mediu economic competitiv şi o capacitate mai bună de a gândi politici europene. Timişul se situează pe un loc fruntaş şi în ceea ce priveşte capitolul calitatea vieţii, fiind un judeţ cu un excedent de producţie. Timişoara este, cum le place bănăţenilor să spună, „fruncea acestei părţi de ţară”. A fost primul oraş românesc iluminat cu lămpi, dar şi primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric. Înainte de toate însă Timişoara a fost primul oraş eliberat de sub comunism în decembrie 1989.

Timişoara este un loc cu oameni mândri, gospodari şi cu mare dragoste de tradiţie, care şi-a afirmat dintotdeauna importanţa strategică. Apropierea geografică de occident, alături de spiritul inovator fac din Timişoara un punct de atracţie pentru investiţiile străine venite din Austria şi Italia.

Înlocuirea judeţelor cu regiuni este o necesitate imperioasă, pentru a crea un alt decupaj administrativ-teritorial al dezvoltării economice şi sociale a României în deceniile viitoare. Politicile de dezvoltare teritorială ale Comisiei Europene sunt concepute pentru regiuni cu potenţial natural, economic şi uman. Finalitatea regionalizării presupune crearea unui alt cadru al dezvoltării economice şi sociale a ţării, obiectivul major al acestei dezvoltări fiind asigurarea unui standard de viaţă mai ridicat pentru populaţia regiunilor şi, la nivel agregat, pentru populaţia ţării.

În prezent, oricât încearcă să ne convingă USL, ideea regionalizării nu este clară. Aş spune chiar că harta regionalizării este o nebuloasă pentru mulţi, deşi ea ar trebui să fie mai mult decât o chestiune administrativă, ea afectează raportul de putere. Este evident că există o bursă a baronilor locali şi a celor care vor să extragă capital politic din acest proiect. Şi nu doar capital politic pentru USL, ci şi capital de imagine pentru anumite personalităţi, ce-şi doresc vizibilitate maximă cu efort minim.