Până în Joia Mare trebuie terminată curăţenia, în seara aceleiaşi zile se vopsesc ouăle, iar în Vinerea Mare nu se coace nimic. Bucătăriile se umplu din nou, sâmbătă, când se pune la fiert ciorba şi se aşază în cuptor friptura. Fiecare familie are însă propriile obiceiurile pe care le respectă întotdeauna la marile sărbători.
Gospodinele au încheiat, până în Joia Mare, curăţenia generală de Paşte şi au început pregătirea bucatelor de sărbătoare. Fiind primăvară, oferta trufandalelor este mult mai generoasă, iar gustul mâncării preparate, mai aromat. O regulă strictă este aceea că obligatoriu, până în Joia Mare, casa trebuie să strălucească. „ De orice sărbătoare faci curăţenie în casă. Paştele e ceva special, pentru că e prima sărbătoare de primăvară. E un gest de purificare, în fond, să dai afară praful, să luminezi ferestrele, să cureţi toate resturile din trecut, pentru o viaţă nouă”, povesteşte Georgeta Ardereanu. „Ce trebuie să ştie orice femeie de casă e că în Joia Mare se vopsesc ouăle. Seara, după ce venim de la biserică, unde s-au citit cele 12 Evanghelii. Aşa am învăţat şi eu de la bunica mea, şi ea de la generaţiile dinainte”, spune gospodina. Apropiată bisericii, nu a lipsit de la slujbe în Săptămâna Patimilor, dar a găsit timp să se ocupe şi de bucătărie. Sub nicio formă vinerea nu se coace. După ce joi au vopsit ouăle şi au copt cozonacii, sâmbătă dimineaţa, gospodinele pot intra din nou în bucătărie liniştite: pun de ciorbă şi friptură.
Câte gospodine, atâtea reţete
Crescută în Timişoara, împreună cu copii unguri şi nemţi, a deprins din familiile lor nu numai limba maternă, dar şi obiceiuri culinare de sărbători. De aceea, şi anul acesta pregăteşte, pentru masa pascală, şuncă fiartă: „De la bunica unguroaică, de la gospodinele unguroaice din vecini, am luat acest obicei: şuncă fiară cu ouă, de Paşte. E şi aici un schepsis: şunca nu se fierbe oricum, ci în zeamă de varză – la trei litri de apă se pune şi un sfert de litru de zeamă – cu foi de dafin. Ouăle cu care se va mânca această şuncă fiartă se fierb odată cu ea, ca să prindă acel gust special de afumătură aromată”, explică gospodina.
Criza schimbă puţin meniul de Paşti: familia Ardereanu va cumpăra miel cât să păstreze tradiţia, dar va pune la cuptor friptură din porcul tăiat la Crăciun şi-o pasăre primită de la cuscri. „Sărbătoare, sărbătoare, dar nici nu trebuie să dăm pe dinafară de mâncare. Importantă e semnificaţia sărbătorii, înnoirea spiritului şi a credinţei. Vom merge la Înviere, iar când ne vom întoarce, după miezul nopţii, cu Sfintele Paşti, ne aşezăm la masă. Pun pe ea toate bunătăţile, înainte să plecăm, iar la întoarcere, numai friptura. Spunem o rugăciune şi «Hristos a Înviat» apoi ne bucurăm de bucate”, adaugă doamna Georgeta.
[nggallery id=368]
Comentarii prin facebook