Tusea este cel mai frecvent simptom prezent atât la copii, cât şi la adulţi. Dacă la un adult tusea persistă mai mult de opt săptămâni, iar la un copil mai mult de patru săptămâni, înseamnă caă este o tuse cronică şi trebuie făcute investigaţii pentru a găsi cauza care o produce.
La adult, cele mai frecvente cauze de tuse cronică sunt administrarea de medicamente antihipertensive ca inhibitori de enzimă de conversie (IECA: Captopril, Enalapril, Perindopril, Lisinopril etc) şi β-blocante, astmul bronşic, tusea produsă de afecţiuni ale căilor respiratorii superioare (sindromul tusigen al căilor respiratorii superioare) şi refluxul gastro-esofagian. Alte boli mai puţin frecvente în care tusea cronică poate să apară sunt bronşita nonastmatică eozinofilică, bronşiectazia, iritanţi inhalatori, ocupaţionali şi de mediu: fumul de ţigară, poluarea, metale grele şi aerosoli biologici, infecţii pulmonare ca pneumonia, TBC şi bronşita virală, BPOC, bronşita cronică, fibroza chistică şi altele.
Rinita şi rinosinuzita de diferite etiologii, caracterizate prin nas înfundat, rinoree şi secretii postnazale care pot să provină atât din nas, cât şi din sinusurile paranazale se asociază frecvent cu tuse. Tratamentul se adresează afecţiunii de bază şi constă în medicaţie antialergică, decongestionante nazale şi spray nazal cu corticoid.
Astmul bronşic este a doua cea mai frecventă cauză de tuse cronică. De obicei, tusea se asociază cu respiraţie grea şi wheezing (şuierături în piept), dar o parte din pacienţi prezintă doar tuse. Diagnosticul de astm bronşic se pune pe baza simptomatologiei şi spirometriei, care măsoară parametrii respiratorii. Dacă spirometria este în limite normale se face un test de provocare cu Metacolină, o substanţă care la persoanele cu astm bronşic îngusteaza căile respiratorii şi reduce parametrii respiratori. Tratamentul recomandat de medicul alergolog constă în spray cu corticoid şi bronhodilatator.
Refluxul gastro-esofagian produce senzaţie de arsură la nivelul stomacului, greaţă şi tuse prin iritare chimică şi mecanică a căilor respiratorii superioare, prin microaspirarea secreţiilor în căile respiratorii inferioare şi prin stimularea reflexului de tuse esofago-bronşic. Se recomandă dieta fără alimente care declanşează arsurile – condimente, alcool, alimente acre, iuţi şi prăjite, mese mai mici şi mai frecvente, evitarea poziţiei culcat aproximativ trei ore după masă. Ca şi tratament se indica inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Lanzoprazol etc) care reduc aciditatea gastrică şi reduc inflamaţia. Dacă prezentaţi aceste simptome trebuie să consultaţi medicul gastroenterolog, pentru diagnostic şi tratament de specialitate.
Tuberculoza pulmonară este de asemenea o afecţiune demna de luat în calcul la noi în ţară, la pacienţii care prezintă tuse cronică. Investigaţiile constau în testul cutanat la tuberculină, radiografie pulmonară, examen de spută şi cultură pentru bacilul Koch.
Bronşiectaziile sunt dilatări anormale, permanente, ale bronhiilor, care îngreunează eliminarea secreţiilor bronşice permiţând astfel dezvoltarea infecţiei. Se caracterizează prin tuse cronică productivă mucopurulentă, oboseală şi respiraţie grea (dispnee). De asemenea, la marii fumatori şi nu numai, bronşita cronică si cancerul pulmonar se pot manifesta cu tuse cronică.
La copii, tusea cronică poate fi o tuse remanentă unei viroze sau să se datoreze refluxului gastro-esofagian, rinosinuzitei alergice, astmului bronşic, bronşitelor infecţioase recurente, infecţiei respiratorii cu Mycoplasma pneumonie sau Bordetella pertussis, bronşiectaziilor. Expunerea la fumul de ţigară şi la poluanţii din aer poate să dea tuse.
Prezinţi o tuse care persistă de mult timp? întreabă medicul alergolog.
Comentarii prin facebook