Consumatorul e obligat să facă un adevărat tur de forţă dacă vrea să se alimenteze sănătos și trebuie să dispună de un venit lunar consistent. Pe rafturile hipermarketurilor şi supermarketurilor, oferta e foarte generoasă în alimente ieftine și mai puțin ieftine, dar mincinoase. Nici lactatele nu stau mai bine la capitolul veridicitate.
Lactatele ieftine oferă şi ele o sumedenie de surprize vegetale. Sunt o adevărată „minune” din uleiuri vegetale, cel mai adesea de palmier, sau sunt pline de margarină. Produsul cunoscut drept „Danish white” este, de fapt, un preparat alimentar din lapte, grăsimi vegetale (21%), sare şi un corector de aciditate (E5752). Adevărata brânză feta este făcută din lapte de oaie și capră și costă de trei ori mai mult.
Multe dintre „lactatele” surogat sunt vândute impropriu alături de caşcavalul original. Arată identic ca orice caşcaval Rucăr sau Dalia, etichetele lor sunt inspirate din cele ale produselor consacrate, dar se bazează pe procesarea uleiului. O “brânză topită caşcaval” conţine numai 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi ceva unt, plus două E-uri. Cercetările au arătat că unul dintre ele, E339, care are acțiune emulsionantă, protejează grăsimile față de râncezire și stabilizează culoarea cărnii, dar, în cantităţi mari ingurgitate, are efect laxativ şi poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.
Potrivit Regulamentului Comisiei Europene nr. 1234/2007, „produse lactate” reprezintă doar „produsele derivate exclusiv din lapte, putând fi adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca aceste substanțe să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parțiale, a vreunui component al laptelui”. Conform acestui act normativ esenţial pentru piaţa comunitară, deci şi pentru România, nicio brânză topită de pe raft nu ar avea voie să poarte acest nume.
Cu untul e o altă poveste. Rafturile sunt pline de pachete de unt care abia dacă au trecut pe lângă untul. În timp ce untul original este făcut exclusiv din smântână, găsim „Cremino cu unt”, „untar”, „cremă cu unt”. Minciuna e până la capăt. Ambalajul redă până la identitate ambalajul unui unt original, dar compoziţia este margarină în proporţie covârşitoare. Conform etichetelor, aceste produse au cel mult 17, 20 sau 30% unt, iar în rest, grăsimi vegetale nehidrogenate şi apă. În unele din aceste „grăsimi tartinabile” regăsim ingrediente greu de suportat de organismul uman. „Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge”, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Comentarii prin facebook